Legea moștenirii între frați: cote, ordine de moștenire și exemple (2025)
Pe scurt: frații defunctului moștenesc doar dacă persoana decedată nu a avut descendenți (copii/nepoți). Dacă părinții sunt în viață, frații împart cu aceștia. Dacă există soț supraviețuitor, cota lui se calculează prima, iar restul se împarte între părinți și frați.
De reținut: aveți la dispoziție 1 an pentru a accepta moștenirea și 2 ani pentru a finaliza succesiunea la notar fără plata impozitului de 1% către stat.
Aveți nevoie de ajutor cu moștenirea între frați?
Dacă ultimul domiciliu al defunctului a fost în București, biroul nostru notarial gestionează întregul proces – verificarea actelor, deschiderea dosarului și eliberarea certificatului de moștenitor.
Birou Notarial – Bd. Ion Mihalache 26–28, București • Luni–Joi 9–16, Vineri 9–14 • birou@notari.pro
1) Cine vine la moștenire și în ce ordine?
- Clasa I – descendenții (copiii, apoi nepoții prin reprezentare). Dacă există descendenți, frații nu moștenesc.
- Clasa a II-a – părinții + frații/surorile (și descendenții lor până la gradul IV). Aceștia vin numai dacă nu există descendenți.
- Soțul supraviețuitor are drepturi proprii și concurează cu clasele de rude; cota sa se calculează înainte de împărțirea restului între părinți/frați.
2) Cota soțului supraviețuitor (influențează cât le revine fraților)
Regula practică: mai întâi se stabilește cota soțului; restul se împarte între părinți și/sau frați, conform clasei a II-a.
- Soț + descendenți (copii): soțul primește 1/4.
- Soț + părinți + frați: soțul primește 1/3.
- Soț + doar părinți sau doar frați: soțul primește 1/2.
- Soț + alte rude mai îndepărtate: cota soțului crește (până la 3/4 sau întregul, dacă nu există moștenitori din clasele I–IV).
3) Cum se împarte între părinți și frați (după calculul cotei soțului)
Pentru clasa a II-a (părinți + frați):
- Un singur părinte în viață → 1/4 pentru părinte, 3/4 pentru frați (în mod egal între ei).
- Ambii părinți în viață → 1/2 pentru părinți (în mod egal), 1/2 pentru frați (în mod egal).
Exemple rapide (masa succesorală = 100%)
- Soț + 1 părinte + 2 frați
Soț: 1/3 = 33,33%. Rămâne 66,67% → părinte 1/4 din rest (16,67%), frații 3/4 din rest (50% în total, adică 25% fiecare). - Soț + 3 frați (fără părinți)
Soț: 1/2 = 50%. Restul 50% → frații în mod egal (16,67% fiecare). - Fără soț; 1 părinte + 3 frați
Părinte 25%; frați 75% (câte 25% fiecare). - Fără soț; 2 părinți + 2 frați
Părinți 50% (25% + 25%); frați 50% (25% + 25%).
Un frate refuză succesiunea sau vânzarea?
Vă explicăm pașii legali (citații, prezumția de renunțare după 1 an, partaj) și alegem cea mai rapidă cale notarială.
Puneți o întrebare / Partaj voluntar la notariat / Acte necesare4) Frați vitregi (doar pe mamă sau doar pe tată) – cum se împarte?
Frații vitregi (fie doar de mamă, fie doar de tată) sunt tratați egal de lege cu frații "buni" (din ambii părinți). Totuși, calculul diferă. Regula este că moștenirea se împarte în două jumătăți:
- O jumătate merge către "linia paternă".
- O jumătate merge către "linia maternă".
Un frate "bun" (care are ambii părinți în comun cu defunctul) va moșteni din ambele jumătăți. Un frate vitreg va moșteni doar din jumătatea corespunzătoare părintelui comun.
Exemplu: Fără soț/părinți; vin 3 frați – A (frate bun), B (doar de tată), C (doar de mamă). Moștenirea se împarte mai întâi în două jumătăți: Linia Paternă (1/2) și Linia Maternă (1/2). Fratele A (fiind "bun") moștenește din ambele linii, rezultând 1/4 + 1/4 = 1/2. Fratele B primește 1/4 (doar din linia paternă), iar Fratele C culege 1/4 (doar din linia maternă).
5) Reprezentarea succesorală la frați (nepoți de frate)
Dacă un frate a decedat înaintea autorului, copiii lui îl reprezintă și culeg cota care i s-ar fi cuvenit, împărțită pe tulpini. Reprezentarea în colaterală este permisă pentru descendenții fraților/surorilor, până la gradul IV.
6) Termene: 1 an vs. 2 ani (atenție la confuzii)
- 1 an – dreptul de opțiune succesorală (acceptare/renunțare). Dacă succesibilul nu acceptă în 1 an și, fiind legal citat, nu-și exercită opțiunea, poate opera prezumția de renunțare.
- 2 ani – termen fiscal: dacă succesiunea nu e finalizată în 2 ani de la deces, se datorează impozit de 1% din valoara bunurilor succesorale. Scutire dacă se finalizează în 2 ani.
7) Se poate face succesiunea fără toți moștenitorii?
Da. Procedura succesorală notarială se deschide la cererea oricărei persoane interesate. Notarul îi citează pe moștenitorii absenți; dacă nu acceptă în termenul legal și nu apar acte de acceptare tacită, se poate continua fără aceștia (cu aplicarea regulilor privind prezumția de renunțare). Dacă există indicii de acceptare tacită, notarul poate suspenda procedura succesorală notarială și îndruma moștenitorii către instanță.
Resurse utile
- Se poate face succesiunea fără toți moștenitorii?
- Depășirea termenului de acceptare (1 an) vs. 2 ani (impozit)
- Vrem să vindem casa moștenită, dar unul dintre frați nu e de acord
- Partaj voluntar la notariat
- Calculator cote succesorale - vedeți cine şi cât moşteneşte
- Calculator taxe succesiune - aflați costul succesiunii
Întrebări frecvente
Frații moștenesc dacă defunctul are copii?
Nu. Descendenții (copiii) aparțin clasei I și exclud clasa a II-a (părinți + frați). Frații vin la succesiune doar dacă nu există descendenți.
Cum se împarte când există soț supraviețuitor și frați?
Întâi se calculează cota soțului (de regulă 1/2 dacă vin doar frați sau 1/3 dacă vin și părinții). Restul se împarte între părinți și/sau frați conform regulilor clasei a II-a.
Frații vitregi moștenesc mai puțin?
Nu. Împărțirea se face pe linii (paternă/maternă). Frații „buni” iau din ambele linii; frații vitregi doar din linia comună cu defunctul.
Ce se întâmplă dacă un frate a murit înaintea autorului?
Copiii lui (nepoții de frate) îl reprezintă și moștenesc cota care i s-ar fi cuvenit, împărțită pe tulpini. Reprezentarea e permisă până la gradul IV.
Am depășit 1 an – mai pot moșteni?
Da, dacă ați realizat acte de acceptare tacită a succesiunii în termenul de 1 an. În lipsa acestora, poate opera prezumția de renunțare la moșteire.
Dacă fac succesiunea după 2 ani, plătesc taxe mai mari?
Da. După 2 ani de la deces, pentru bunurile imobile din moștenire se datorează impozit de 1%, pe lângă onorariile și taxele obișnuite.
Se poate dezbate succesiunea dacă un frate refuză să semneze?
Da. Succesiunea se poate dezbate la cererea oricărui moștenitor. Notarul îl citează pe fratele care refuză; în funcție de situație, procedura poate continua fără el sau se poate recomanda acțiune în instanță (partaj judiciar).
Clarificați situația moștenirii între frați
Dacă defunctul a avut ultimul domiciliu în București, vă putem ghida prin tot procesul. Primul pas este să verificăm actele și să stabilim cotele exacte.