Ce se întâmplă dacă nu faceți succesiunea? Riscuri și costuri.
Multe persoane amână dezbaterea succesiunii (moștenirii) după decesul unei rude, fie din motive financiare, fie din lipsă de timp sau pentru că moștenitorii nu se înțeleg. Întrebarea „Ce se întâmplă dacă nu dezbatem moștenirea?” este una dintre cele mai frecvente în birourile notariale.
Deși legea nu prevede o amendă sau o sancțiune directă pentru nefinalizarea succesiunii, amânarea acestui proces pe termen nedefinit atrage o serie de consecințe practice, financiare și legale care pot genera dificultăți în viitor moștenitorilor.
Pe scurt, amânarea succesiunii înseamnă:
- Blocarea bunurilor: nu le puteți vinde, dona, ipoteca sau închiria legal.
- Costuri mai mari: după 2 ani se plătește un impozit suplimentar la partea imobiliară a moștenirii.
- Riscuri legale: puteți pierde dreptul de a opta la moștenire (dacă nu acceptați în 1 an); în lipsa oricăror moștenitori, bunurile pot ajunge la stat (moștenire vacantă).
Cuprins
- Ce înseamnă, practic, să „nu faceți succesiunea”
- Consecința imediată: blocarea bunurilor moștenite
- Consecința financiară: costuri suplimentare și impozite
- Termenele care contează (1 an / 2 ani)
- Moștenirea vacantă: când poate prelua statul
- Întrebări frecvente și situații practice
- Unde și cum se deschide succesiunea
- Costuri și taxe: ce plătiți, de fapt
- Situații speciale și capcane frecvente
- Checklist rapid
- De ce să nu amânați
- Concluzie și programări
Ce înseamnă, practic, să „nu faceți succesiunea”
- Bunurile rămân blocate juridic: fără certificat de moștenitor, nu puteți dispune de ele prin acte (vânzare/donație/ipotecă/închiriere cu forme complete) și apar dificultăți la bănci sau utilități.
- Costuri suplimentare după 2 ani: se datorează un impozit de 1% la partea imobiliară a moștenirii, pe lângă onorariile și taxele uzuale.
- Proceduri tot mai complicate în timp: pot apărea moștenitori suplimentari (succesiuni succesive), se pierd acte, cresc costurile de evaluare și durata.
- „Statul ia bunurile” doar în scenariul de moștenire vacantă: dacă nu există niciun moștenitor (legal sau testamentar) ori toți au renunțat/pierdut dreptul de a opta.
1) Consecința imediată: blocarea bunurilor moștenite
Cea mai frecventă problemă la scurt timp după deces este imposibilitatea de a dispune de bunurile defunctului. Până la finalizarea succesiunii și eliberarea certificatului de moștenitor, nu există titlu cert de proprietate pe numele moștenitorilor.
Fără certificat, moștenitorii, de regulă, nu pot:
- Vinde, dona sau ipoteca bunurile imobile (apartamente, case, terenuri).
- Înmatricula un autovehicul pe numele lor.
- Accesa sau închide conturile bancare ale defunctului ori ridica fonduri.
- Transfera contractele de utilități (gaze, electricitate, apă) pe numele lor; furnizorii solicită dovada dreptului.
- Închiria cu forme complete (înregistrare contract la ANAF, garanții bancare etc.).
În practică, chiar dacă un moștenitor folosește bunul (de exemplu, locuiește în casă), fără certificat nu poate proba și valorifica legal dreptul de proprietate.
2) Consecința financiară: costuri suplimentare și impozite
- Impozitul de 1% după 2 ani: dacă succesiunea se finalizează la mai mult de 2 ani de la deces, se datorează un impozit de 1% aplicat bunurilor imobile din masa succesorală.
- Onorarii notariale: se calculează în funcție de valoarea bunurilor la momentul dezbaterii; în timp, valorile imobiliare tind să crească, ceea ce poate însemna onorarii mai mari.
- Obligații curente: impozite pe proprietate și alte debite locale pot continua să curgă și vor trebui achitate la regularizarea succesiunii.
3) Termenele care contează (1 an / 2 ani)
- 1 an – opțiunea succesorală: fiecare succesibil trebuie să accepte moștenirea (expres sau tacit) ori să renunțe. Dacă în 1 an nu s-a acceptat, se pierde dreptul de a opta și, în fapt, succesibilul rămâne în afara moștenirii.
- 2 ani – impozitul de 1%: la finalizarea succesiunii după 2 ani de la deces, se aplică 1% la partea imobiliară a masei succesorale.
Acceptarea poate fi expresă (declarație autentică) sau tacită (fapte pe care numai moștenitorul le poate face). Renunțarea se face numai prin declarație autentică; simpla „neprezentare” nu este renunțare, însă neacceptarea în termen produce efectul de excludere din moștenire.
4) Moștenirea vacantă: când poate prelua statul
Îngrijorarea „dacă nu facem succesiunea, ia statul casa?” apare frecvent. Statul/unitatea administrativ-teritorială preia bunurile numai când moștenirea este vacantă, adică:
- nu există moștenitori legali sau testamentari, sau
- toți succesibilii au renunțat ori au pierdut dreptul de a opta în termen.
Nu este suficientă simpla neprezentare la notar; condițiile de mai sus trebuie îndeplinite cumulativ în practică.
Întrebări frecvente și situații practice
Se poate face succesiunea fără toți moștenitorii?
La notar, eliberarea certificatului cere ca moștenitorii cu vocație să accepte sau să prezinte renunțări autentice. Dacă nu există acord ori participare, procedura notarială se suspendă și se continuă în instanță. Moștenitorii care au renunțat nu mai sunt chemați la împărțeală.
Ce înseamnă „renunțare prin neprezentare”?
Renunțarea „pură” se face numai prin declarație autentică. Totuși, dacă în 1 an nu se realizează niciun act de acceptare, se pierde dreptul de a opta și, în consecință, succesibilul rămâne în afara moștenirii.
Neprezentarea la succesiune în instanță are consecințe?
Procedura poate continua cu citare legală; există riscul stabilirii cheltuielilor de judecată împotriva părții care, fără justificare, obstrucționează soluționarea. Instanța stabilește moștenitorii, cotele și modalitatea partajului (în natură sau prin sultă).
Ce se întâmplă cu un contract de întreținere (vânzare cu clauză de întreținere)?
Dacă transferul a fost valabil, bunul nu mai intră în masa succesorală. Succesiunea se dezbate pentru celelalte bunuri/drepturi ale defunctului.
Ce se întâmplă dacă mor mai mulți moștenitori fără a face succesiunea?
Apar succesiuni succesive (de exemplu, bunici → părinți → copii), ceea ce multiplică actele, costurile și durata. Este mai eficient ca prima succesiune să fie dezbătută cât mai curând.
Succesiunea după decesul părinților: cum se procedează?
Se dezbat două succesiuni, în ordinea deceselor. La al doilea părinte intră bunurile proprii plus cota moștenită de la primul. Amânarea crește costurile (impozit 1% după 2 ani) și complexitatea dosarului.
Succesiunea este obligatorie?
Nu există „amendă” pentru neparcurgerea ei, însă practic este indispensabilă: fără certificat nu se pot dovedi drepturile și nu se poate dispune de bunuri (vânzare, ipotecă, închiriere cu forme complete, utilități etc.).
Unde și cum se deschide succesiunea
- La un notar din circumscripția ultimului domiciliu al defunctului (procedură amiabilă, cu acordul moștenitorilor). De exemplu, dacă ultimul domiciliu al defunctului a fost în București, biroul nostru notarial poate gestiona întregul proces – verificarea actelor, deschiderea dosarului și eliberarea certificatului de moștenitor.
- În instanță când nu există acord/participare, apar litigii (testament, masă succesorală, cote) sau nu se pot obține acte pe cale administrativă.
- Primăria/UAT poate sesiza un notar pentru deschiderea procedurii, dar nu dezbate succesiuni.
Acte uzuale: certificat de deces, acte de identitate ale moștenitorilor, acte de stare civilă, acte de proprietate, certificat fiscal, extras de carte funciară/adeverințe bancare, eventual testament.
Costuri și taxe: ce plătiți, de fapt
- Onorariul notarial – raportat la valoarea masei succesorale (barem legal); de regulă, se împarte între moștenitori.
- Impozit 1% – numai dacă succesiunea se finalizează după 2 ani de la deces, aplicat partei imobiliare a masei.
- Taxe conexe – OCPI (intabulare), extrase, copii legalizate, traduceri, eventual expertize.
- Varianta judiciară – se adaugă taxe judiciare, onorarii avocațiale și costuri de expertiză; durata este, în general, mai mare decât la notar.
Mit frecvent: „succesiunea e gratuită în primii 2 ani”. În realitate, în primii 2 ani nu se aplică impozitul de 1%, dar rămân onorariile notariale și celelalte taxe procedurale.
Situații speciale și capcane frecvente
- Lipsesc moștenitori la notar: se pot folosi procuri sau renunțări autentice. Fără acord sau acceptare, procedura continuă în instanță.
- „Primăria face succesiunea?” Nu. Poate doar sesiza un notar; dezbaterea propriu-zisă se face la notar sau în instanță.
- „Statul ia bunurile dacă nu am fost la notar?” Doar dacă moștenirea este vacantă (nu există moștenitori sau toți au renunțat/pierdut dreptul de a opta în termen).
Checklist rapid
- Inventariați bunurile și datoriile autorului.
- Strângeți actele (stare civilă, proprietate, fiscal/bancar).
- Exercitați opțiunea succesorală în 1 an (acceptare / renunțare).
- Programați-vă la notarul competent (sau consultați un avocat dacă există litigii).
- Finalizați procedura și intabulați drepturile pe numele moștenitorilor.
De ce să nu amânați
- Evitați impozitul de 1% (după 2 ani) și costurile judiciare.
- Preveniți succesiunile succesive și pierderea/îngreunarea probelor.
- Puteți valorifica bunurile (vânzare, închiriere, ipotecă) atunci când aveți nevoie.
Concluzie și programări
Deși legea nu stabilește o amendă pentru faptul că nu ați dezbătut moștenirea, succesiunea este indispensabilă în practică. Amânarea blochează bunurile, sporește costurile și poate conduce la conflicte sau la pierderea drepturilor succesorale.
Doriți să discutăm un caz concret? Vă putem sprijini cu lista de acte, evaluarea costurilor și stabilirea pașilor potriviți pentru situația dumneavoastră.
Notariat Professio – Bd. Ion Mihalache 26–28, București, Sector 1 (zona Piața Victoriei)Programări: 0724 379 450
Email: birou@notari.pro
