Declarație de renunțare la moștenire: acte, preț și model
Moștenitorul care dorește să renunțe la o succesiune sau ca renunțarea sa să profite moștenitorilor acceptanți, trebuie să dea o declaraţie notarială în termen de 1 an de la decesul autorului la orice notar public din România.
Renunțătorul va fi considerat, ca efect al declaraţiei de renunţare, că nu a avut niciodată drept la moștenire, iar partea sa va reveni moştenitorilor pe care, prin acceptare, i-ar fi înlăturat de la succesiune sau celor a căror parte ar fi diminuat-o.
Dacă sunt mai mulți moștenitori care acceptă succesiunea, renunţarea la moştenire profită tuturor acceptanților; nu se poate renunța în favoarea unuia dintre ei.
Pe scurt
Declarația de renunțare la moștenire se poate da, de regulă, în termen de 1 an de la deces, la orice notar public din România. Renunțarea nu se face propriu-zis „în favoarea” unei anumite persoane: partea renunțătorului revine moștenitorilor care acceptă succesiunea, potrivit legii. Dacă rămâne un singur moștenitor acceptant, efectul practic poate fi ca acesta să primească întreaga moștenire.
Acte necesare pentru declarație
- Act de identitate al persoanei care renunţă la moştenire (original)
- Certificat de naştere moştenitor (original)
Certificat de deces defunct (original sau copie legalizată)
Dacă certificatul de deces original se află în posesia altui moştenitor, puteţi solicita eliberarea unui duplicat la serviciul de stare civilă al primăriei. Certificatul de deces se eliberează la cerere membrilor familiei sau altor persoane îndreptăţite. Detalii: eliberarea unui duplicat de pe certificatul de deces.
Câștigați timp
Trimiteți actele online prin e-mail la birou@notari.pro sau Whatsapp: 0724379450 și veniți la notariat doar pentru a semna și ridica declarația.Cât costă declarația de renunțare la moștenire?
Prețul este fix, indiferent de valoarea moștenirii.
Declaraţie de renunțare la moştenire
127 lei
Toate taxele incluse
Prețul afișat include onorariul notarial, TVA-ul aplicabil și taxa de înscriere în registrul național notarial.
Scrieți-ne pe WhatsApp!Bd. Ion Mihalache 26-28, Sector 1, București
Model de declarație
Vă oferim mai jos, cu titlu de exemplu, un model de declaraţie notarială de renunţare la moştenire.
S-a solicitat autentificarea prezentului inscris:
D E C L A R A Ţ I E
Subsemnatul [...] domiciliat în [...], identificat cu CI seria [...] număr [...], eliberată de [...], cu CNP [...], în calitate de moştenitor legal, declar* că renunţ în mod expres, în baza art. 1100 Cod Civil** coroborat cu art. 1120 Cod Civil***, la succesiunea defunctului [...], decedat în data de [...] cu ultimul domiciliu în [...] şi că nu am făcut niciun fel de acte sau fapte de acceptare expresă, tacită sau forţată a acestei succesiuni.
Dau prezenta declaraţie, spre a servi la dezbaterea succesiunii defunctului.
Solicit ca prezenta declaraţie să fie înregistrată în Registrul Național Notarial de Evidență a Opțiunilor Succesorale (RNNEOS), pe cheltuiala subsemnatului****.
De asemenea, declar că am citit personal cuprinsul prezentului act înainte să îl semnez, constatând că el corespunde voinţei mele şi condiţiilor stabilite de mine.
Redactată si autentificată la Biroul Notarului Public Oana Surdescu în patru exemplare, din care un exemplar pentru arhiva biroului notarial, un exemplar pentru RNNEOS şi două exemplare s-au eliberat părţii.
Semnătură declarant,
[...]
Note de subsol
[*] Declaraţia de renunţare la succesiune se poate da doar în mod individual (de către un singur succesibil) şi trebuie să se refere numai la un defunct. Cu alte cuvinte, doi sau mai mulţi moştenitori nu pot renunţa la succesiune prin acelaşi act notarial. Tot astfel, un moştenitor nu poate renunţa printr-un singur act la succesiunea rămasă de pe urma a doi sau mai mulţi defuncţi.
[**] Art. 1100 Cod Civil
Noţiunile de opţiune succesorală şi de succesibil
(1) Cel chemat la moştenire în temeiul legii sau al voinţei defunctului poate accepta moştenirea sau poate renunţa la ea.
(2) Prin succesibil se înţelege persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a putea moşteni, dar care nu şi-a exercitat încă dreptul de opţiune succesorală.
[***] Art. 1120 Cod Civil
Forma renunţării
(1) Renunţarea la moştenire nu se presupune, cu excepţia cazurilor prevăzute la Art. 1112 şi Art. 1113 alin. (2). (n.r.:articole reroduse mai jos)
(2) Declaraţia de renunţare se face în formă autentică la orice notar public sau, după caz, la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, în condiţiile şi limitele prevăzute de lege.
(3) Pentru informarea terţilor, declaraţia de renunţare se va înscrie, pe cheltuiala renunţătorului, în registrul naţional notarial, ţinut în format electronic, potrivit legii.
Art. 1112 Cod Civil
Prezumţia de renunţare
(1) Este prezumat, până la proba contrară, că a renunţat la moştenire succesibilul care, deşi cunoştea deschiderea moştenirii şi calitatea lui de succesibil, ca urmare a citării sale în condiţiile legii, nu acceptă moştenirea în termenul prevăzut la Art. 1103. Citaţia trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii acesteia, pe lângă elementele prevăzute de Codul de procedură civilă, şi precizarea că, dacă succesibilul nu îşi exercită dreptul de a accepta moştenirea în termenul prevăzut la Art. 1103, va fi prezumat că renunţă la moştenire.
(2) Prezumţia de renunţare operează numai dacă citaţia i-a fost comunicată succesibilului cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului de opţiune succesorală.
Art. 1113 Cod Civil
Reducerea termenului de opţiune
(1) Pentru motive temeinice, la cererea oricărei persoane interesate, un succesibil poate fi obligat, cu aplicarea procedurii prevăzute de lege pentru ordonanţa preşedinţială, să îşi exercite dreptul de opţiune succesorală înăuntrul unui termen stabilit de instanţa judecătorească, mai scurt decât cel prevăzut la Art. 1103.
(2) Succesibilul care nu optează în termenul stabilit de instanţa judecătorească este considerat că a renunţat la moştenire.
[****] Declaraţia de renunţare la succesiune trebuie să fie înscrisă în Registrul Național Notarial de Evidență a Opțiunilor Succesorale (RNNEOS), un registru ţinut în format electronic la nivel naţional. Înscrierea se face pentru opozabilitate. Succesibilul renunţător nu poate invoca eventuala lipsă a înscrierii drept cauză de nulitate a renunţării. În schimb, faţă de terţul de bună-credinţă (ex: cel care a cumpărat un bun succesoral de la succesibilul renunţător) renunţarea neînscrisă este inopozabilă. De altfel, încheierea actului de dispoziţie de către succesibil constituie chiar un act de acceptare tacită a moştenirii. Pentru informarea terţilor, declaraţia de renunţare se va înscrie, pe cheltuiala renunţătorului, în registrul naţional notarial, ţinut în format electronic, potrivit legii.
Potrivit art. 1120 alin. 3 din noul Cod Civil, declaraţia de renunţare se înscrie în registrul naţional notarial pe cheltuiala renunţătorului.
Cadru legal
Renunţarea la succesiune este reglementată de Art. 1120 şi următoarele din noul Cod Civil.
Pentru mai multe informaţii juridice cu privire la renunţarea şi efectele renunţării la succesiune, accesaţi: renunţarea la succesiune
Întrebări frecvente
📌 Renunțarea la moștenire: ce efecte are
Pot renunța la moștenire în favoarea fratelui, mamei sau altei persoane?
Declarația de renunțare la moștenire nu se face, în sens juridic strict, în favoarea unei anumite persoane. Renunțarea profită moștenitorilor care acceptă succesiunea, potrivit regulilor legale.
De exemplu, dacă renunță un copil al defunctului și rămâne un singur alt moștenitor acceptant, efectul practic poate fi ca acel moștenitor să primească întreaga moștenire. Dacă însă există mai mulți moștenitori care acceptă, partea renunțătorului se va împărți între aceștia potrivit legii, nu doar către persoana indicată de renunțător.
Dacă doriți ca partea dumneavoastră să ajungă strict la o anumită persoană, poate fi necesară o altă soluție juridică, cum ar fi acceptarea moștenirii urmată de donație, vânzare sau partaj, după caz.
Dacă eu renunț la moștenire, partea mea va reveni copiilor mei?
De regulă, nu. Copiii renunțătorului nu primesc automat partea la care acesta a renunțat și nu pot veni la moștenire prin reprezentarea părintelui care a renunțat.
Partea renunțătorului va profita moștenitorilor care acceptă succesiunea, potrivit regulilor legale. Dacă există mai multe generații de moștenitori sau dacă toți moștenitorii dintr-un anumit grad renunță, situația trebuie verificată concret, deoarece descendenții pot avea, în anumite cazuri, o vocație proprie la moștenire, nu prin reprezentarea părintelui renunțător.
Pot renunța doar la un bun din moștenire și să păstrez restul?
Nu. Renunțarea la moștenire este indivizibilă: nu puteți renunța doar la casă, doar la teren, doar la mașină sau doar la anumite datorii, păstrând alte bunuri din aceeași succesiune.
Dacă moștenitorii doresc ca anumite bunuri să revină unor persoane anume, soluția se stabilește prin dezbaterea succesiunii și, după caz, prin partaj, donație, vânzare sau alte acte juridice ulterioare.
Mai trebuie să merg la succesiune după ce am dat declarația de renunțare?
De regulă, nu. Dacă ați dat o declarație valabilă de renunțare la moștenire, succesiunea se poate dezbate fără prezența dumneavoastră, iar notarul care instrumentează succesiunea va verifica opțiunea succesorală.
De asemenea, persoana care a renunțat nu suportă, în principiu, costurile dezbaterii succesiunii, acestea fiind achitate de moștenitorii care acceptă moștenirea.
⏳ Termen, valabilitate și răzgândire
Pot renunța la moștenire înainte de dezbaterea succesiunii?
Da. Declarația de renunțare se dă, de regulă, înainte de finalizarea dezbaterii succesiunii, în termenul legal de opțiune succesorală. Nu este necesar ca procedura succesorală să fie deja începută la notar pentru ca un succesibil să dea declarația de renunțare.
Declarația se poate da la orice notar public din România, indiferent de localitatea unde se va dezbate ulterior succesiunea.
Pot renunța la moștenire în timpul vieții părinților?
Nu. Legea interzice orice fel de înțelegeri sau acte referitoare la o moștenire nedeschisă (în timpul vieții persoanei). Puteți da o declarație de renunțare la moștenirea unui părinte exclusiv după data eventualului deces al acestuia.
Cât timp este valabilă declarația de renunțare la moștenire?
Declarația de renunțare la moștenire nu are un termen de expirare. Dacă a fost dată valabil, în termenul legal și în formă autentică, ea produce efecte și va fi avută în vedere la dezbaterea succesiunii, chiar dacă procedura succesorală se face mai târziu.
Important este ca declarația de renunțare să fie dată în termenul legal de opțiune succesorală, de regulă 1 an de la deces.
Mă pot răzgândi după ce am renunțat la moștenire?
Da, renunțarea poate fi retractată, dar numai în anumite condiții. Trebuie să fiți încă în termenul legal de opțiune succesorală, de regulă 1 an de la deces, iar moștenirea să nu fi fost deja acceptată de alți succesibili.
Dacă termenul a expirat sau moștenirea a fost deja acceptată de alți moștenitori, renunțarea nu mai poate fi retrasă.
Am depășit termenul de un an; mai pot renunța la moștenire?
Declarația de renunțare la moștenire se dă, de regulă, în termen de 1 an de la deces. Dacă acest termen a fost depășit, nu se mai dă o declarație de renunțare propriu-zisă, ci, în anumite situații, o declarație notarială de neacceptare a succesiunii.
Prin declarația de neacceptare, persoana declară că nu a făcut acte de acceptare tacită a moștenirii în acest termen, rămânând astfel străine de moștenire.
Pot renunța la moștenire după ce am acceptat-o sau după ce s-a emis certificatul de moștenitor?
Nu. Dacă moștenirea a fost deja acceptată sau dacă s-a emis certificatul de moștenitor în care figurați ca moștenitor, nu mai este vorba despre o renunțare la moștenire.
În această situație, dacă doriți ca partea dumneavoastră să ajungă la altă persoană, se poate analiza, după caz, un contract de donație, vânzare, partaj sau alt act juridic potrivit situației concrete.
Dacă persoana care a renunțat moare ulterior, declarația mai este valabilă?
Da. Dacă declarația de renunțare a fost valabil dată, ea rămâne valabilă și după decesul persoanei care a renunțat.
Ca efect al renunțării, persoana este considerată că nu a avut niciodată drept la acea moștenire. Astfel, nici moștenitorii săi nu vor putea pretinde ulterior partea la care aceasta a renunțat.
👶 Situații speciale
Poate un minor să renunțe la moștenire?
Da, însă numai dacă renunțarea la moștenire este în interesul minorului, de exemplu atunci când defunctul a lăsat mai multe datorii decât bunuri.
Legea protejează strict interesele minorilor. Deoarece renunțarea la succesiune este un act de dispoziție, este necesară obținerea în prealabil a autorizării instanței de tutelă, respectiv judecătoria de la domiciliul minorului.
Părintele sau tutorele nu poate renunța la moștenire în numele minorului fără această hotărâre judecătorească. Dacă minorul are peste 14 ani, părintele sau tutorele nu poate nici să încuviințeze renunțarea minorului fără autorizarea instanței. Instanța va aproba cererea numai dacă va constata că renunțarea este cu adevărat în interesul copilului.
📄 Acte, online și străinătate
Se poate face declarația online?
Puteți trimite actele necesare online prin e-mail la birou@notari.pro, urmând să veniți la biroul notarial doar pentru a semna și ridica declarația.
În prezent, legislația nu permite autentificarea actelor notariale exclusiv online, prin semnătură electronică, apel video, fax sau alte mijloace de comunicare la distanță.
Ce fac dacă nu am certificatul de deces în original?
Dacă certificatul de deces original se află la alt moștenitor, puteți folosi o copie legalizată sau puteți solicita un duplicat de la serviciul de stare civilă competent, dacă aveți calitatea necesară pentru eliberare.
Dacă mă aflu în altă țară și nu pot veni în România să semnez, unde pot face declarația?
Dacă vă aflați în străinătate și nu puteți veni la un birou notarial din țară, aveți posibilitatea să faceți declarația de renunțare la Consulatul României din statul respectiv.
Declarația poate fi dată și la un notar străin?
Poate fi folosită în România o declarație autentificată de notarul public străin sau autoritatea competentă din țara respectivă, însă este necesar să parcurgeți mai mulți pași pentru ca aceasta să fie recunoscută și să producă efecte juridice în România. Mai întâi, actul autentificat de notarul public străin trebuie tradus și apostilat. De asemenea, declarația de renunțare trebuie înregistrată apoi și în RNNEOS - Registrul Național Notarial de Evidență a Opțiunilor Succesorale. Actele juridice specifice Registrelor Naționale, instrumentate de notarii străinii sau de alte autorități străine, vor fi înscrise doar de administratorul Registrelor după prealabila consultare a Comisiei de Experți în Materie Notarială. Prin urmare, dacă declarația respectă forma autentică locală, este tradusă și apostilată, se poate face și înscrierea ei în registru. Solicitați informații suplimentare dacă doriți să urmați această procedură la CNARNN INFONOT, telefon: 021 345 6076.
Este recomandat ca românii care se află în străinătate să facă declarația la un notariat din România sau la Consulat. Astfel, declarația va fi redactată în limba română, nu va mai fi nevoie de traducere și apostilare, iar înscrierea declarației în RNNEOS se va face din oficiu.
Sunt în străinătate și am buletinul expirat. Mai pot da declarația la Consulat?
Pentru autentificarea declarației la Ambasadă sau Consulat este necesar, de regulă, un act de identitate valabil. Dacă buletinul sau cartea de identitate este expirată, verificați în prealabil cu misiunea diplomatică sau oficiul consular competent ce document de identitate poate fi folosit în cazul dumneavoastră.
În unele situații poate fi necesară mai întâi obținerea unui pașaport, a unui alt document de identitate valabil sau efectuarea unor formalități consulare prealabile.
Trimiteți actele pentru pregătirea declarației
Completați datele de mai jos și atașați actele, dacă le aveți pregătite. Vă contactăm dacă sunt necesare informații suplimentare.