Reprezentarea succesorală
Definiție
Reprezentarea succesorală este un beneficiu al legii prin care un moştenitor legal de un grad mai îndepărtat (reprezentant) urcă în drepturile ascendentului său (reprezentat), pentru a culege partea din moştenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia, dacă nu ar fi fost nedemn faţă de defunct sau ar fi trăit la data deschiderii moştenirii.
Utilitatea reprezentării
Prin efectele pe care le produce, reprezentarea înlătură unele consecinţe injuste ale principiului proximităţii gradului de rudenie şi ale principiului egalităţii între rudele de acelaşi grad. Dreptul de moştenire nu poate depinde de hazard (predecesul sau supravieţuirea unor rude), iar moartea prematură a părinţiilor nu trebuie să dăuneze unora dintre copii şi să profite altora.
Exemplu: Ambii copii ai defunctului au decedat la data deschiderii succesiunii și unul dintre ei a avut un copil, iar celălalt, trei. În acest caz, cei patru nepoți ai defunctului (rude de gradul doi) vor împărți moștenirea ca și părinții lor (reprezentați), dacă ar fi trăit. Astfel, primul nepot va primi jumătate din bunurile succesorale, iar ceilalți trei, a doua jumătate, pe care o vor împărți în mod egal între ei
Domeniul de aplicare
Reprezentarea succesorală este admisă numai în privinţa descendenţilor copiilor, fraţilor şi surorilor defunctului.
Deoarece reprezentarea este o excepție de la principiile devoluţiunii legale a moştenirii, dispoziţiile care o prevăd sunt de strictă interpretare și nu pot fi extinse pentru a include alte categorii de moștenitori.
Condiţiile reprezentării succesorale
Pentru a se putea beneficia de reprezentare, trebuie îndeplinite următoarele condiții:
1 Cel reprezentat să fie lipsit de capacitatea de a moșteni sau să fie nedemn față de defunct
Astfel, poate beneficia de reprezentare:
- a) Persoana decedată
- b) Persoană în viaţă, dar nedemnă față de defunct
a) Reprezentarea persoanei decedate
Pot fi reprezentate atât persoanele predecedate defunctului, cât și persoanele considerate decedate în acelaşi timp (comorienţii și codecedații).
Exemplu cu reprezentați comorienți: Tatăl și unul dintre cei doi copii decedează într-un accident de avion și copilul decedat are, la rândul lui, descendenți. Dacă reprezentarea s-ar aplica doar persoanelor predecedate, descendenții copilului decedat n-ar putea veni prin reprezentare la moștenirea bunicului lor pentru că nu s-ar putea dovedi predecesul. Astfel, moștenirea ar fi culeasă integral de celălalt copil rămas în viața, în virtutea principiului proximității gradului de rudenie. Or, această solutie ipotetică ar fi vădit inechitabilă.
b) Reprezentarea persoanei în viață
Nu doar persoana decedată poate fi reprezentată, ci și cea aflată în viaţă, cu condiția ca ea să fie nedemnă față de defunct.
Tot astfel o persoană dispărută nu poate fi reprezentată, deoarece se considera ca traieste pana cand instanta pronunta o hotărâre declarativă care ramane definitivă, conform art. 19 din Decretul 31/1954. Totusi, reprezentarea este posibila daca ulterior instanta pronunta o asfel de hotarare declarativa de moarte, iar ca data a mortii stabileste o data anterioara sau concomitenta cu data deschiderii succesiunii. In schimb, daca data mortii stabilita prin hotarare se va situa dupa momentul deschiderii succesiunii, cel declarat mort va mosteni el insusi, descendentii lui urmand sa culeaga mostenire ce li se cuvine data si in cadrul patrimoniului lasat de acesta prin retransmitere, deci nu prin reprezentare.
Atât pentru persoanele decedate, cât și pentru cele în viață, dar nedemne, reprezentarea nu poate opera per saltum sau omisso medio ci numai din grad în grad vacant, trecând prin toate gradele intermediare.
2 Locul celui reprezentat să fie util
Reprezentarea se admite numai când cel reprezentat, dacă ar fi trăit la data deschiderii moştenirii sau nu ar fi fost nedemn față de defunct, ar fi avut vocaţie concretă la moştenire, adică ar fi putut moşteni. Deci, moartea sau, după caz, nedemnitatea sa, reprezintă singurul motiv pentru care nu poate moşteni.
3 Reprezentantul să îndeplinească toate condiţiile generale pentru a culege moştenirea lăsată de defunct
Condiţiile care trebuie îndeplinite de reprezentant pentru a culege moștenirea în locul reprezentatului:
- Trebuie să existe la data deschiderii moștenirii, deci să aibă capacitate succesorală, el neputând fi comorient sau codecedat, spre deosebire de cel reprezentat
- Să aibă vocaţie succesorală generală proprie la moştenirea lăsată de defunct, fiindcă o persoană care nu ar putea moşteni în nume propriu nu poate culege moştenirea nici prin reprezentare. Această vocaţie generală urmează să se transforme în vocaţie concretă prin reprezentare. Adoptatul cu efecte restrânse şi descendenţii săi nu pot veni la reprezentare şi nici în nume propriu la moştenirea lăsată de rudele adoptatorului, ei beneficiind de reprezentare în raport cu rudele din familia firească
- Să nu fie nedemn faţă de defunct, să nu fi renunţat la moştenirea acestuia din urma si să nu fi fost dezmoștenit (în cazul moștenitorilor nerezervatari). Reprezentantul poate fi nedemn doar faţă de reprezentat, deoarece nedemnitatea produce efecte numai in raport cu persoana fata de care s-a savarsit fapta (imprumuta numai locul si gradul mai apropiat al ascendentuli sau)
- Reprezentantul poate să renunțe la moștenirea reprezentatului sau să fie exheredat de acesta
Modul cum operează reprezentarea
Când condiţiile de mai sus sunt îndeplinite, reprezentarea este admisă în toate cazurile, la infinit şi operează de drept şi imperativ.
a) Reprezentarea este admisă în toate cazurile.
În privinţa rudelor de grad egal reprezentarea se admite pentru ca împărţirea moştenirii să se facă pe tulpini cu respectarea principiului egalităţii între moştenitorii de gradul cel mai apropiat cu defunctul, iar nu pe capete, în părţi egale în raport cu numărul descendenţilor care vin efectiv la moştenire.
b) Reprezentarea este admisă la infinit (nemărginit)
Aceasta înseamnă că nu numai nepoţii, dar şi strănepoţii sau răstrănepoţii pot veni la moştenire prin reprezentare, cu respectarea condiţiilor pentru fiecare salt în grad. De aceea descendenţii din fraţi beneficiază de reprezentare numai până la gradul IV rudele colaterale de grad mai îndepărtat neavând vocaţie legală la moştenirea defunctului.
c) Reprezentarea operează de drept şi imperativ
Voinţa descendenţilor poate influenţa regulile reprezentării numai prin renunţare la moştenire, dar nu şi cu acceptarea ei cu efecte parţiale sau sub condiţie.
Regulile reprezentării succesorale nu pot fi modificate nici prin voinţa defunctului, deoarece, în toate cazurile şi independent de problema calificării drepturilor moştenitorilor gratificaţi, voinţa defunctului exprimată prin testament va putea produce efecte numai cu respectarea drepturilor moştenitorilor rezervatari.
Cititi si: efectele reprezentarii succesorale
Calculator de taxe notariale
Dacă urmează să dezbateți o succesiune, este important să știți care sunt taxele care trebuie plătite. Calculatorul de taxe notariale vă poate ajuta să aflați costurile totale ale succesiunii, în funcție de valoarea bunurilor moștenite și a timpului trecut de la deces.
Reglementare legală
Art. 965 Noul Cod Civil - Noțiune
Prin reprezentare succesorală, un moştenitor legal de un grad mai îndepărtat, numit reprezentant, urcă, în virtutea legii, în drepturile ascendentului său, numit reprezentat, pentru a culege partea din moştenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia dacă nu ar fi fost nedemn faţă de defunct sau decedat la data deschiderii moştenirii.
Art. 966 Noul Cod Civil - Domeniul de aplicare
(1) Pot veni la moştenire prin reprezentare succesorală numai descendenţii copiilor defunctului şi descendenţii fraţilor sau surorilor defunctului.
(2) În limitele prevăzute la alin. (1) şi dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 967, reprezentarea operează în toate cazurile, fără a deosebi după cum reprezentanţii sunt rude de acelaşi grad ori de grade diferite în raport cu defunctul.
Art. 967 Noul Cod Civil - Condiții
(1) Poate fi reprezentată persoana lipsită de capacitatea de a moşteni, precum şi nedemnul, chiar aflat în viaţă la data deschiderii moştenirii.
(2) Pentru a veni prin reprezentare succesorală la moştenirea defunctului, reprezentantul trebuie să îndeplinească toate condiţiile generale pentru a-l moşteni pe acesta.
(3) Reprezentarea operează chiar dacă reprezentantul este nedemn faţă de reprezentat sau a renunţat la moştenirea lăsată de acesta ori a fost dezmoştenit de el.
Art. 968 Noul Cod Civil - Efectul general al reprezentării succesorale
(1) În cazurile în care operează reprezentarea succesorală, moştenirea se împarte pe tulpină.
(2) Prin tulpină se înţelege:
- înăuntrul clasei întâi, descendentul de gradul întâi care culege moştenirea sau este reprezentat la moştenire;
- înăuntrul clasei a doua, colateralul privilegiat de gradul al doilea care culege moştenirea sau este reprezentat la moştenire.
(3) Dacă aceeaşi tulpină a produs mai multe ramuri, în cadrul fiecărei ramuri subdivizarea se face tot pe tulpină, partea cuvenită descendenţilor de acelaşi grad din aceeaşi ramură împărţindu-se între ei în mod egal.
Art. 969 Noul Cod Civil - Efectul general al reprezentării succesorale
(1) Copiii nedemnului concepuţi înainte de deschiderea moştenirii de la care nedemnul a fost exclus vor raporta la moştenirea acestuia din urmă bunurile pe care le-au moştenit prin reprezentarea nedemnului, dacă vin la moştenirea lui în concurs cu alţi copii ai săi, concepuţi după deschiderea moştenirii de la care a fost înlăturat nedemnul. Raportul se face numai în cazul şi în măsura în care valoarea bunurilor primite prin reprezentarea nedemnului a depăşit valoarea pasivului succesoral pe care reprezentantul a trebuit să îl suporte ca urmare a reprezentării.
(2) Raportul se face potrivit dispoziţiilor prevăzute în secţiunea a 2-a a cap. IV din titlul IV al prezentei cărţi.
Întrebări frecvente
Reprezentarea succesorală este admisă în cazul soțului supraviețuitor?
Nu. Reprezentarea succesorală este admisă numai în privinţa descendenţilor copiilor, fraţilor şi surorilor defunctului. Deoarece reprezentarea este o excepție de la principiile devoluţiunii legale a moştenirii, dispoziţiile care o prevăd sunt de strictă interpretare și nu pot fi extinse pentru a include și alte categorii de moștenitori.
Este posibilă reprezentarea renunțătorului?
Nu. Persoana care a renunțat la succesiune nu poate fi reprezentată, în baza dispozițiilor art. 965 și 967 Cod Civil.
Caz concret: Tata cu un copil recasatorit cu o femeie care are un copil). (Copii nu sunt frati, si nu sunt minori. Tata decedat in 2019 sotia supravietuitoare decedat in 2025. În nici un caz nu a fost deschisa inca procedura pentru succesiune. Intrebare : Daca mosteneste copilul sotiei supravietuitoare decedata anul current din averea tatei? Va multumesc anticipat pentru raspuns!
Revenind la întrebarea dv., dacă nu există testament, pur și simplu menționați în acea cerere că nu există.
X are trei copii: A, B, C. La rândul lor ei au, A-1, B-3, C-2 copii. A a decedat în 2010. X a decedat în 2016. După decesul lui X, B și C dau declarații autentice de renunțare la moștenire. Copilul lui A acceptă moștenirea. Întrebare: cui și în ce cote se împarte moștenirea?
Un Notar mi-a dat urmatoarea solutie: Pentru că A a predecedat și B, C au renunțat, nu mai funcționează reprezentarea iar moștenirea se va împărți în cote egale între nepoți. Adică fiul lui A vine în nume propriu și are dreptul la 1/6 etc. Notarul susține că prin renunțările lui B și C, dispare clasa
Citește mai mult
descendenților de gradul 1 și urmează descendenții de gradul al II-lea cu împărțire pe capete, NU pe tulpiniVarianta mea: Moștenirea îi revine integral fiului lui A prin aplicarea reprezentării ce impune împărțirea pe tulpini. Fiul lui A obține prin reprezentare poziția autorului său și îi înlătură de la moștenire pe verii lui, ai căror părinți au renunțat.
Cine are dreptate?
Multumesc