Taxa de succesiune după 2 sau mai mulți ani de la deces

Succesiunea nu este gratuită, dar costurile sunt mai mici dacă procedura este finalizată în termen de 2 ani de la deces. În acest caz, nu se datorează impozitul de 1% pentru bunurile imobile moștenite, însă rămân de achitat onorariul notarial și celelalte costuri ale procedurii.
Folosiți calculatorul de taxe notariale pentru a estima onorariul și impozitul, dacă este cazul: Calculator taxe moștenire

Dacă succesiunea nu este finalizată în termen de 2 ani de la deces, numărul anilor trecuți ulterior nu mai modifică procentul impozitului. Prin urmare, indiferent dacă au trecut 3, 5, 10, 20, 30 de ani sau mai mult, moștenitorii vor plăti, pe lângă onorariul notarial, și impozitul de 1% din valoarea bunurilor imobile moștenite, precum apartamentele, casele și terenurile.
Costul exact nu poate fi stabilit numai în funcție de numărul anilor trecuți de la deces, deoarece depinde de valoarea și natura bunurilor și de numărul succesiunilor care trebuie dezbătute. Folosiți calculatorul de taxe notariale pentru a estima costurile: Calculator taxe moștenire
Dacă defunctul a avut ultimul domiciliu în București și doriți să dezbateți succesiunea la biroul nostru notarial, puteți trimite actele de proprietate prin e-mail la birou@notari.pro sau prin WhatsApp: 0724 379 450, pentru a solicita un calcul exact al costurilor.
Notă: Pentru apartamente, case și terenuri, notarul verifică actele de proprietate și aplică regulile de evaluare și studiul de piață valabil în anul în care este finalizată succesiunea. Valorile din studiul de piață sunt, de regulă, actualizate anual și depind de localitate, zonă, suprafață și caracteristicile imobilului.

Existența unui testament nu modifică modul de calcul al impozitului de 1% datorat dacă succesiunea nu este finalizată în termen de 2 ani.
Onorariul notarial se calculează după aceleași tranșe valorice ca în cazul moștenirii legale. Totuși, dacă persoana desemnată prin testament nu este soțul defunctului și nici rudă cu acesta în grad succesibil, onorariul notarial se majorează cu 25%.

Nu există o amendă aplicată pentru simplul fapt că succesiunea nu a fost dezbătută la notar în 6 luni sau într-un an, iar bunurile nu trec automat în proprietatea statului.

Trebuie însă făcută distincția între dezbaterea succesiunii și acceptarea moștenirii. Pentru moștenirile deschise începând cu 1 octombrie 2011, dreptul de opțiune succesorală se exercită, în principiu, în termen de un an de la deces. Acceptarea poate fi expresă sau tacită.

Confuzia privind termenul de 6 luni provine din vechiul Cod civil: pentru persoanele decedate înainte de 1 octombrie 2011, termenul de acceptare a moștenirii era de 6 luni, iar situația moștenitorilor se verifică potrivit legii în vigoare la data decesului.

Termenul de 2 ani are o semnificație fiscală diferită: dacă succesiunea nu este finalizată în acest interval, se datorează impozitul de 1% din valoarea bunurilor imobile moștenite.

Moștenitorii încadrați în grad de handicap grav sau accentuat sunt scutiți de plata impozitului de 1% pentru cota care le revine din bunurile imobile moștenite, indiferent de momentul în care este finalizată succesiunea.
Scutirea se verifică pentru fiecare moștenitor în parte. Dacă numai unul dintre moștenitori beneficiază de scutire, ceilalți vor plăti impozitul corespunzător cotelor care le revin. Pentru acordarea scutirii trebuie prezentate notarului documentele care dovedesc încadrarea în grad de handicap.

Nu. Impozitul de 1% datorat dacă succesiunea nu este finalizată în termen de 2 ani se calculează numai la valoarea bunurilor imobile moștenite, precum apartamentele, casele și terenurile.
Banii din conturile bancare, pensiile private, acțiunile, autoturismele, obiectele de artă și celelalte bunuri mobile intră în masa succesorală și sunt avute în vedere la calcularea onorariului notarial, dar nu sunt supuse impozitului de 1%.

Nu. Succesiunea se dezbate numai pentru cota care îi aparținea persoanei decedate. De exemplu, dacă apartamentul era bun comun al soților, în cote egale, masa succesorală a soțului decedat va cuprinde, de regulă, numai cota sa de 1/2.
Impozitul de 1% și onorariul aferent acelei succesiuni se calculează la valoarea cotei defunctului, nu la valoarea întregului apartament. Cota exactă poate fi însă diferită dacă există convenție matrimonială, un act de partaj între soți sau alte împrejurări particulare.

Dacă nu a fost dezbătută succesiunea la decesul primului părinte, vor exista două succesiuni succesive, iar onorariul se calculează separat pentru masa succesorală a fiecărui părinte.
Dacă locuința era bun comun al părinților, nu trebuie introdusă automat de două ori valoarea cotei de 1/2. Masa succesorală a celui de-al doilea părinte poate cuprinde propria jumătate din imobil, la care se adaugă cota moștenită de acesta de la primul soț decedat.
Impozitul de 1% se verifică separat pentru fiecare deces. Dacă pentru primul părinte au trecut mai mult de 2 ani, iar succesiunea celui de-al doilea părinte este finalizată în termenul de 2 ani, impozitul va fi datorat numai pentru valoarea bunurilor imobile transmise prin prima succesiune.

Lista actelor necesare pentru dezbaterea moștenirii la notariat, în vederea eliberării certificatului de moștenitor, poate fi accesată aici:
Acte necesare succesiune – eliberare certificat de moștenitor

Dacă un moștenitor nu se poate prezenta personal, poate mandata o altă persoană printr-o procură notarială specială. Procura poate fi autentificată la orice birou notarial din România sau, dacă moștenitorul este în străinătate, la o misiune diplomatică ori un oficiu consular al României sau la un notar din țara respectivă, cu îndeplinirea formalităților de apostilare ori supralegalizare, după caz.
Simpla neprezentare a unui succesibil nu înseamnă automat că procedura trebuie soluționată în instanță. Notarul va dispune citarea acestuia și va verifica dacă a acceptat moștenirea în termenul legal.
Dacă moștenitorii își contestă reciproc calitatea, nu se înțeleg asupra bunurilor ori cotelor sau există alte neînțelegeri care împiedică finalizarea procedurii, dosarul succesoral se suspendă, iar persoanele interesate se pot adresa instanței.

În cadrul procedurii trebuie declarate toate bunurile cunoscute și dovedite care au aparținut persoanei decedate. Dacă, după finalizarea succesiunii, este descoperit un alt bun sau sunt obținute ulterior actele necesare — de exemplu pentru un teren, un cont bancar, o pensie privată ori acțiuni — se poate solicita eliberarea unui certificat suplimentar de moștenitor.
Certificatul suplimentar se eliberează, de regulă, de notarul care a eliberat primul certificat. Procedura presupune acordul moștenitorilor, iar acordul moștenitorului care a fost legal citat și nu se opune este prezumat. Onorariul se calculează la valoarea bunurilor adăugate.

Datoriile defunctului, numite și pasiv succesoral, se transmit moștenitorilor proporțional cu cota fiecăruia din moștenire. Acestea pot include impozite neplătite, taxe, credite bancare sau alte obligații financiare.
Potrivit Codului civil, răspunderea moștenitorilor pentru datoriile și sarcinile moștenirii este limitată la bunurile din patrimoniul succesoral, proporțional cu cota fiecăruia. Moștenitorii nu răspund cu propriile bunuri pentru datoriile defunctului.

Succesiunea se poate dezbate la orice birou notarial situat în circumscripția teritorială a tribunalului în care persoana decedată și-a avut ultimul domiciliu. Dacă procedura a fost deja înregistrată la un alt birou competent, aceasta aparține primului notar sesizat.
Biroul Notarial „Professio” are sediul în București, Sector 1, Bd. Ion Mihalache 26-28, lângă Piața Victoriei. Puteți dezbate succesiunea la biroul nostru dacă ultimul domiciliu al defunctului a fost în București, indiferent de sector.