Succesiunea după soț sau soție: cote cu copii și fără copii

Principalele drepturi succesorale ale soțului sau soției supraviețuitoare, potrivit Codului civil, sunt:

• dreptul la moștenire în concurs cu celelalte clase de moștenitori legali sau singur, în lipsa altor moștenitori
• dreptul temporar de abitație asupra locuinței în care a locuit împreună cu defunctul
• dreptul special asupra mobilierului și obiectelor de uz casnic afectate folosinței comune a soților

Bun comun sau bun propriu: din ce se calculează cota soțului supraviețuitor?

Cotele de 1/4, 1/3, 1/2 sau 3/4 prevăzute de lege se aplică asupra masei succesorale, nu întotdeauna asupra întregului bun.

Dacă apartamentul, casa sau un alt bun a fost dobândit în timpul căsătoriei și este bun comun, se stabilește mai întâi partea care îi aparține deja soțului supraviețuitor. Numai partea care îi aparținea soțului decedat intră în succesiune.

Dacă bunul era proprietatea exclusivă a defunctului — de exemplu, fusese cumpărat înaintea căsătoriei sau moștenit de la părinții săi — întregul bun intră în masa succesorală. În concurs cu copiii, soțul supraviețuitor va moșteni 1/4 din acel bun, iar copiii vor împărți 3/4.

Bunurile moștenite de soț de la părinții săi

Un bun primit de unul dintre soți prin moștenire este bunul său propriu, nu bun comun al soților. Aceasta nu înseamnă însă că soțul supraviețuitor nu îl poate moșteni.

La decesul proprietarului, bunul intră integral în masa sa succesorală și se împarte între soțul supraviețuitor și ceilalți moștenitori potrivit cotelor legale.

Soțul supraviețuitor nu îi moștenește direct pe socri. Dacă însă părintele soțului a decedat înaintea acestuia, pot exista drepturi succesorale care se transmit prin succesiuni succesive. Dacă soțul acceptase moștenirea părintelui său, drepturile dobândite intră în propria sa masă succesorală. Dacă a decedat fără să își fi exercitat dreptul de opțiune succesorală, acest drept se retransmite propriilor săi moștenitori, care îl exercită separat, fiecare pentru partea sa, în condițiile și în termenul prevăzute de lege.

În ce condiții moștenește soțul supraviețuitor?

Soțul supraviețuitor are drept la moștenire dacă avea încă această calitate la data decesului. Căsătoria este desfăcută, după caz:

• la data la care hotărârea judecătorească de divorț a rămas definitivă;
• la data eliberării certificatului de divorț de către ofițerul de stare civilă sau de notarul public.

Prin urmare, simpla despărțire în fapt, introducerea cererii de divorț sau existența unei proceduri de divorț care nu fusese finalizată până la data decesului nu înlătură drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor.

Dreptul de moştenire al soţului supravieţuitor în concurs cu clasele de moştenitori legali sau în lipsa rudelor din cele patru clase

1. Cota de moştenire a soţului supravieţuitor

Soţul supravieţuitor nu face parte din nicio clasă de moştenitori legali, dar concurează cu orice clasă chemată la moştenire. Prin urmare, el nu este înlăturat de la moştenire de rudele defunctului, indiferent de clasă, dar nici nu le exclude pe acestea din urmă de la succesiune.

Înainte de stabilirea cotelor succesorale se lichidează regimul matrimonial. Se identifică bunurile proprii ale fiecărui soț și partea care îi revenea soțului decedat din bunurile comune. Numai bunurile și drepturile care îi aparțineau defunctului intră în masa succesorală.

Lichidarea se poate realiza prin acord în cadrul procedurii notariale. Dacă există neînțelegeri privind natura bunurilor, contribuția soților sau partea care îi aparținea defunctului, acestea vor fi soluționate de instanța competentă.

Art. 972 Cod Civil stabilește dreptul soțului supravieţuitor la o cotă parte din masa succesorală. Mărimea acestei cote variază în funcţie de clasa sau subclasa de moştenitori cu care vine în concurs la moștenire, astfel:

A Cu descendenţii defunctului (clasa întâi de moștenitori), indiferent de numărul lor, soţul supravieţuitor are dreptul la o pătrime din moştenire (25%)

Exemplu: succesiune între mamă și copii când tatăl a decedat

B Cu ascendenţii privilegiaţi, indiferent de numărul lor, care vin la moştenire în concurs cu colateralii privilegiaţi ai defunctului, indiferent de numărul lor, soţul supravieţuitor moșteneste o treime (33,3%)

Exemplu: succesiune între soția supraviețuitoare și părinții și frații defunctului

C Numai cu ascendenţii privilegiaţi sau numai cu colateralii privilegiaţi, indiferent de numărul lor, soțul culege jumătate din moştenire (50%)

Exemplu: succesiune după decesul soției, între soțul supraviețuitor și părinții acesteia

D Cu ascendenţii ordinari (clasa a treia de moștenitori) sau cu colateralii ordinari (clasa a patra de moștenitori), indiferent de numărul lor, soţul supravieţuitor are dreptul la trei patrimi din moştenire

Exemplu: cota soției supraviețuitoare în concurs cu verii defunctului (colaterali ordinari)

E În lipsa altor moștenitori legali, soțul supraviețuitor moștenește întreaga masă succesorală. Aceeași regulă se aplică dacă rudele care ar fi fost chemate la moștenire au renunțat la aceasta sau sunt înlăturate de la moștenire în condițiile legii.

2. Situația căsătoriei putative, inclusiv în caz de bigamie

Dacă, în urma unei căsătorii putative — adică a unei căsătorii nule sau anulate, la încheierea căreia soțul a fost de bună-credință — două sau mai multe persoane au situația unui soț supraviețuitor, cota succesorală prevăzută de lege pentru soțul supraviețuitor se împarte în mod egal între acestea.

3. Concursul cu moștenitori din clase diferite

Dacă, în urma unei dezmoșteniri, soțul supraviețuitor vine la moștenire împreună cu moștenitori legali aparținând unor clase diferite, cota sa se stabilește ca și când ar fi venit în concurs numai cu moștenitorii din clasa cea mai apropiată.

De exemplu, dacă un descendent dezmoștenit își primește rezerva succesorală, iar la restul moștenirii sunt chemați și moștenitori din clasa a doua, cota legală de referință a soțului rămâne cea din concursul cu descendenții, respectiv 1/4.

Cota soțului supraviețuitor se stabilește cea dintâi, iar partea rămasă din masa succesorală se împarte între rudele defunctului chemate la moștenire, potrivit regulilor aplicabile clasei respective.

4. Caracterele juridice ale dreptului de moștenire al soțului supraviețuitor

Soțul supraviețuitor vine la moștenire în nume propriu și este moștenitor sezinar. Sezina îi conferă dreptul de a administra patrimoniul succesoral și de a exercita drepturile și acțiunile defunctului.

Soțul supraviețuitor este și moștenitor rezervatar. Rezerva sa succesorală reprezintă jumătate din cota succesorală legală pe care ar fi primit-o în lipsa liberalităților și a dezmoștenirilor.

Dacă soțul supraviețuitor și descendenții defunctului dobândesc împreună moștenirea în calitate de moștenitori legali, aceștia pot fi obligați la raportul donațiilor primite personal de la defunct, dacă donațiile au fost făcute fără scutire de raport și sunt îndeplinite celelalte condiții prevăzute de lege.

Certificatul de moștenitor eliberat în cadrul procedurii succesorale notariale face dovada calității de moștenitor și a dreptului de proprietate asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care i se cuvine.

Dreptul de abitație al soțului supraviețuitor

Soțul supraviețuitor care nu deține un alt drept real de folosință asupra unei locuințe corespunzătoare beneficiază de un drept de abitație asupra casei în care a locuit până la deces, dacă locuința face parte din masa succesorală.

Dreptul este gratuit, personal, inalienabil și insesizabil. Ceilalți moștenitori pot cere restrângerea sa dacă locuința nu este necesară în întregime sau înlocuirea sa dacă îi pun la dispoziție soțului supraviețuitor o altă locuință corespunzătoare.

Dreptul se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an de la deschiderea moștenirii. El încetează mai devreme dacă soțul supraviețuitor se recăsătorește.

Dreptul special de moștenire al soțului supraviețuitor asupra mobilierului și obiectelor de uz casnic

Pe lângă cota sa din masa succesorală, soțul supraviețuitor beneficiază, în condițiile legii, de un drept special asupra mobilierului și obiectelor de uz casnic care au fost afectate folosinței comune a soților. Astfel, va putea folosi în continuare bunurile utilizate anterior decesului soțului, păstrându-și, pe cât posibil, aceleași condiții de viață.

Potrivit art. 974 Cod civil, atunci când nu moștenește împreună cu descendenții defunctului, soțul supraviețuitor dobândește, în afara cotei sale succesorale, mobilierul și obiectele de uz casnic afectate folosinței comune a soților.

Dacă unul sau mai mulți descendenți ai defunctului au calitatea de moștenitori și culeg moștenirea împreună cu soțul supraviețuitor, acest drept special nu se aplică. Partea defunctului din bunurile respective se include în masa succesorală și se împarte potrivit cotelor succesorale obișnuite.

Dreptul special de moștenire privește numai mobilierul și obiectele de uz casnic sau partea din acestea care îi aparțineau defunctului. Bunurile proprii ale soțului supraviețuitor și partea sa din bunurile comune nu intră în masa succesorală și îi aparțin în continuare în temeiul dreptului său de proprietate, nu în calitate de moștenitor.

Ce bunuri sunt considerate mobilier și obiecte de uz casnic?

Pentru a stabili dacă un bun intră în această categorie, trebuie avute în vedere atât natura sa, cât și modul în care era folosit înainte de deces. Bunul trebuie să fie destinat în mod obișnuit utilizării în gospodărie și să fi fost folosit în comun de soți. Simplul fapt că se afla în locuința acestora nu este suficient.

Pot face parte din această categorie, în funcție de situația concretă, piesele de mobilier, covoarele, obiectele decorative obișnuite, vesela, aparatele electrocasnice, televizorul și alte obiecte utilizate în comun în cadrul gospodăriei. Nu este necesar ca bunurile să satisfacă o nevoie indispensabilă; pot fi incluse și obiectele destinate confortului sau activităților obișnuite ale soților.

În principiu, nu sunt cuprinse în dreptul special de moștenire:

• autoturismele și celelalte vehicule;
• banii, conturile bancare, titlurile de valoare și alte active financiare;
• bijuteriile, îmbrăcămintea și celelalte bunuri de uz strict personal;
• bunurile destinate exercitării unei profesii, meserii, activități comerciale sau ocupații personale;
• colecțiile, operele de artă, instrumentele muzicale și alte bunuri achiziționate în principal ca investiție ori care nu au fost folosite în comun în gospodărie;
• animalele, utilajele, uneltele agricole și celelalte bunuri destinate unei exploatații agricole;
• orice alte bunuri care nu au fost afectate folosinței comune a soților.

Încadrarea unui bun se face în funcție de destinația și folosirea sa concretă. Valoarea ridicată a unui obiect nu îl exclude automat, după cum simpla sa prezență în locuința soților nu este suficientă pentru a-l considera obiect de uz casnic afectat folosinței comune.

Ce se întâmplă cu darurile de nuntă?

Darurile de nuntă nu beneficiază de dreptul special prevăzut de art. 974 Cod civil. Pentru fiecare bun trebuie stabilit cui i-a fost făcut darul și dacă acesta era bun propriu sau bun comun. La deces, în masa succesorală intră numai bunul sau partea din bun care îi aparținea defunctului.

Întrebări frecvente despre moștenirea soțului supraviețuitor

Doriți să dezbateți succesiunea după soț sau soție?

Dacă ultimul domiciliu al persoanei decedate a fost în București, puteți apela la biroul nostru notarial pentru dezbaterea succesiunii și eliberarea certificatului de moștenitor. Înainte de programare, puteți calcula estimativ taxele notariale.