Cine moștenește când nu sunt copii?
Răspuns pe scurt: dacă nu există descendenți (copii/nepoți), moștenirea se împarte între părinți și/sau frați/surori (clasa a II-a), iar soțul/soția supraviețuitoare primește, de regulă, o cotă legală de 1/3 sau 1/2 din moștenire, în funcție de cine mai vine la succesiune. Când nu există nici părinți, nici frați/surori, soțul/soția poate primi până la 3/4 sau chiar întreaga avere.
Scenarii uzuale (Moștenire fără copii la momentul decesului)
Soț/soție + părinți și frați/surori
Cota soț/soție: 1/3
Cota celorlalți: 2/3
Împărțire: Dacă trăiește un singur părinte, acesta primește 1/6 din moștenire, iar frații/surorile restul de 1/2. Dacă trăiesc ambii părinți, ei împart 1/3 din moștenire, iar frații/surorile restul de 1/3.
Soț/soție + doar părinți
Cota soț/soție: 1/2
Cota celorlalți: 1/2
Împărțire: Părinții împart în mod egal între ei.
Soț/soție + doar frați/surori
Cota soț/soție: 1/2
Cota celorlalți: 1/2
Împărțire: Frații împart egal; împărțirea "pe linii" se aplică la frații vitregi.
Soț/soție + rude îndepărtate (clasele III–IV)
Cota soț/soție: 3/4
Cota celorlalți: 1/4
Împărțire: Restul revine unchilor, mătușilor sau verilor, după regulile clasei lor.
Fără soț/soție + părinți și/sau frați
Cota soț/soție: —
Cota celorlalți: 100%
Împărțire: Cu 1 părinte: 1/4 părintelui, 3/4 fraților. Cu ambii părinți: 1/2 părinților, 1/2 fraților.
Notă: dacă un frate a decedat înainte, intră la moștenire copiii lui (nepoți de frate) prin reprezentare, iar împărțirea între frați vitregi se face „pe linii”: jumătate din partea fraților pe linia maternă, jumătate pe linia paternă; frații „buni” culeg pe ambele linii.
Exemple rapide (sume rotunde)
- Soț + o soră (părinții sunt decedați) — masă succesorală 100.000 lei (bun propriu): soț 1/2 = 50.000 lei; sora 1/2 = 50.000 lei.
- Soție + 1 părinte + 2 frați — masă succesorală 120.000 lei: soția primește 1/3 (40.000 lei), părintele primește 1/6 (20.000 lei), iar cei 2 frați împart restul de 1/2 (60.000 lei, adică 30.000 fiecare).
- Fără soț/soție; trăiesc ambii părinți și o soră uterină — masă succesorală 200.000 lei: părinți 1/2 (100.000, adică 50.000 fiecare), colaterali privilegiați 1/2 (100.000) împărțită „pe linii”: 50.000 pe linia maternă (sora uterină), 50.000 pe linia paternă (0 dacă nu există frați consangvini/buni).
Cazuri speciale de reținut
- Testament & „rezervă”: soțul/soția și părinții sunt moștenitori rezervatari; frații/surorile nu sunt rezervatari. Un testament poate exclude frații, dar nu poate reduce rezerva soțului/părinților.
- Drepturi speciale ale soțului: dacă NU vine în concurs cu descendenți, soțul moștenește, pe lângă cotă, și mobilierul/obiectele de uz casnic afectate folosinței comune.
- „Ce intră” în masa succesorală: jumătatea defunctului din bunurile comune + bunurile proprii (de exemplu, apartamentul moștenit de la părinți).
Cum vă putem ajuta concret
Util: Calculator taxe succesiune
Întrebări frecvente
Nu am copii. Dacă am soț/soție și o soră, cine moștenește?
Dacă părinții sunt decedați, soțul/soția primește 1/2, iar sora cealaltă 1/2. Dacă mai trăiește cel puțin un părinte, cotele se modifică astfel: soțul/soția primește 1/3, părintele primește 1/6, iar sora primește restul de 1/2 din moștenire.
Nu am copii și nici soț/soție. Cine mă moștenește?
Clasa a II-a: părinții și frații/surorile. Cu 1 părinte în viață → 1/4 părinte, 3/4 frați; cu ambii părinți → 1/2 părinți (egal între ei), 1/2 frați. Dacă nu există nici părinți, nici frați/surori, se trece la clasele III–IV (bunicii, apoi unchi/mătuși/veri).
Partenerul de viață (concubinul) are drept la moștenire?
Nu. Conform legii din România, concubinajul nu creează drepturi succesorale. Indiferent de durata relației, partenerul de viață nu vă poate moșteni legal. Singura modalitate de a-l proteja este prin desemnarea sa ca moștenitor într-un testament.
Cum moștenesc frații vitregi (uterini/consangvini) față de frații „buni”?
Partea fraților se împarte „pe linii”: 1/2 linia maternă (frați uterini și frați buni), 1/2 linia paternă (frați consangvini și frați buni). Frații „buni” moștenesc pe ambele linii.
Copiii fratelui meu decedat pot moșteni în locul lui?
Da, vin prin reprezentare succesorală (pe „tulpină”), împărțind cota care i s-ar fi cuvenit părintelui lor.
Soțul/soția poate fi exclus(ă) de la moștenire prin testament?
Nu în totalitate: soțul/soția este moștenitor rezervatar și are o cotă minimă protejată de lege. Frații/surorile nu sunt rezervatari și pot fi excluși prin testament.
Ce acte/documente sunt necesare pentru dezbaterea moștenirii?
În mod uzual: certificat de deces, acte de identitate moștenitori, acte de proprietate (contracte, extrase CF), certificat fiscal pentru imobile, acte de stare civilă (certificate naștere/căsătorie). Vă ajutăm cu lista completă în cadrul programării.
Ce se întâmplă cu datoriile decedatului?
Moştenitorii legali şi legatarii universali sau cu titlu universal răspund pentru datoriile şi sarcinile succesiunii numai cu bunurile moștenite, proporţional cu cota fiecăruia, fără a le fi afectat patrimoniul personal.
Apartamentul era moștenit înainte de căsătorie. Intră integral la moștenire?
Da. Este bun propriu al defunctului și intră integral în masa succesorală (nu se aplică partajul 1/2–1/2 al comunității).
Apartamentul a fost cumpărat în timpul căsătoriei. Cum se calculează?
Mai întâi, se reține 1/2 ca parte a soțului supraviețuitor (bun comun). Doar cealaltă 1/2 intră în masa succesorală, care se împarte apoi conform cotelor de mai sus.
Atenție: Informațiile sunt generale. Situațiile particulare (testamente, donații, convenții matrimoniale, dezmoșteniri) pot schimba rezultatul. Pentru o soluție aplicată, programați o consultație.
Reglementare legală
- Codul civil — art. 972 (cota soțului/soției), 977–981 (împărțirea cu clasa a II-a; reguli pe linii; reprezentare).
- Codul civil — art. 339–340 (regimul comunității legale; bunuri proprii).
- Codul civil — art. 1087 (moștenitori rezervatari: soț/soție, descendenți, ascendenți privilegiați).