Calculator Taxe Notariale Succesiune / Moştenire (2026)

Calculatorul afișează costurile dezbaterii succesiunii la Biroul Notarial Professio. Acestea pot fi asemănătoare cu tarifele altor cabinete notariale, dar nu este obligatoriu. Onorariile pot varia de la un notariat la altul.

Nu. Procedura succesorală este de competența unui notar public din circumscripția teritorială a tribunalului în care defunctul și-a avut ultimul domiciliu, astfel cum acesta rezultă din certificatul de deces.
De exemplu, dacă ultimul domiciliu al defunctului a fost în București, vă puteți adresa unui birou notarial din municipiul București, indiferent de localitatea în care se află bunurile moștenite.

Da, serviciile notariale pot fi plătite cu cardul bancar de toți clienții biroului notarial, fără comision suplimentar.

Dacă faceți doar un calcul estimativ, puteți introduce în calculator valoarea de piață a bunului imobil.
Pentru un calcul exact, trebuie să folosiți expertizele sau "grilele" notariale pe anul în curs (Ghidul privind valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare).
Pentru București, găsiți grilele și mai multe explicații aici:
- Valori Apartamente București (2026)
- Valori Case București (2026)
- Valori Terenuri București (2026)

Dacă defunctul deținea numai o cotă-parte dintr-un imobil (de exemplu, 50% pentru că imobilul era bun comun dobândit în timpul căsătoriei), trebuie să introduceți în calculator doar valoarea acelei cote-părți. De exemplu, dacă apartamentul valorează 80000 euro, veți introduce suma de 40000 euro pentru a afla taxele succesorale aferente cotei defunctului.

De regulă, costurile succesiunii sunt suportate de moștenitori proporțional cu cota moștenită de fiecare. Moștenitorii pot însă conveni între ei ca plata să fie făcută și într-un alt mod. Dacă există un singur moștenitor, acesta va suporta toate taxele.

Principiul de calcul este același: trebuie să introduceți în calculator valoarea bunului respectiv. Pentru conturi bancare și fonduri de pensii (Pilonul II), se introduce soldul existent. Pentru mașini, se introduce valoarea de piață estimată (valoarea declarată de moștenitor). Pentru acțiuni, valoarea se calculează înmulțind numărul lor cu valoarea nominală. Puteți aduna toate aceste valori pentru a introduce un total general în calculator.

Succesiunea pentru un loc de veci (concesiune) se calculează similar cu restul bunurilor, raportat la valoarea locului de veci stabilită de administrația cimitirelor sau de parohie.

Costurile succesiunii dezbătute la notariat sunt mai mici decât în instanță, dar succesiunea nu se dezbate gratuit sau "fără taxe", indiferent de cât timp a trecut de la decesul persoanei. Totuși, dacă dezbateți succesiunea în termen de 2 ani de la deces, veți beneficia de scutirea de impozit care este substanțială: 1% din valoarea bunurilor.

Impozitul de 1% se datorează numai dacă procedura succesorală se finalizează după împlinirea termenului de 2 ani de la data decesului și numai pentru valoarea bunurilor imobile moștenite: apartamente, case, terenuri și alte proprietăți imobiliare.
Impozitul de 1% nu se aplică autoturismelor, conturilor bancare, acțiunilor, pensiei private sau altor bunuri mobile.
Impozitul este distinct de onorariul notarial și de tariful de intabulare. Pentru calcularea lui, selectați în calculator opțiunea „Peste 2 ani”. Vor apărea câmpuri separate în care trebuie introdusă valoarea bunurilor imobile și, după caz, valoarea bunurilor mobile.

Termenul de 2 ani pentru scutirea de impozit se calculează de la data decesului până la finalizarea procedurii succesorale, respectiv eliberarea certificatului de moștenitor, nu doar până la momentul depunerii actelor la notariat. De aceea, este recomandat să inițiați demersurile din timp, pentru a nu depăși acest termen din cauza timpului necesar adunării tuturor documentelor.

Deși nu există un termen limită pentru dezbaterea unei succesiuni, numai timp de 2 ani de la decesul persoanei moștenitorii pot beneficia de scutirea de impozit. Astfel, dacă vă întrebați cât costă o succesiune după 10, 20 sau chiar 30 de ani, răspunsul este că vor crește costurile: pe lângă onorariul notarial, se va plăti obligatoriu și un impozit către stat de 1% din valoarea bunurilor moștenite.
Notă: Calculatorul vă afișează și care este impozitul în astfel de cazuri, este suficient să selectați "Peste 2 ani" în rubrica "Timp trecut de la deces".

Impozitul către stat de 1% din valoarea masei succesorale se plătește o singură dată, la momentul dezbaterii succesiunii și eliberării certificatului de moștenitor. Nu este o penalizare anuală sau cumulativă. Indiferent dacă au trecut 3, 10 sau 30 de ani de la deces, procentul aplicat rămâne același: 1%.

Lista actelor necesare pentru dezbaterea moştenirii la notariat, în vederea eliberării certificatului de moștenitor, poate fi accesată aici:
Acte necesare succesiune - eliberare certificat moștenitor

Da. Un singur succesibil poate solicita deschiderea procedurii succesorale notariale, fără să fie necesar ca toate celelalte persoane chemate la moștenire să se prezinte împreună cu acesta la depunerea cererii.
Notarul va identifica și va cita ceilalți succesibili și va verifica, pentru fiecare dintre ei, dacă a acceptat moștenirea în termenul legal, în mod expres, prin declarație notarială, sau tacit.
Un succesibil poate solicita singur deschiderea procedurii, poate plăti impozitele pentru bunurile defunctului sau poate efectua acte de acceptare. Aceste demersuri nu îi înlătură însă, prin ele însele, pe ceilalți succesibili și nu îl transformă automat în unic moștenitor.
Totuși, succesibilii care nu și-au exercitat în termen dreptul de opțiune succesorală pot fi considerați că nu au acceptat moștenirea, în condițiile legii.
Pentru finalizarea cât mai rapidă a procedurii, este recomandat ca toți succesibilii să se prezinte la termenul stabilit de notar sau, dacă nu se pot prezenta, să fie reprezentați prin procură specială și să comunice din timp situația lor biroului notarial. Citarea sau repetarea procedurii de citare și acordarea unor noi termene pot prelungi considerabil dezbaterea succesiunii.

Durata depinde de complexitatea dosarului, de existența tuturor actelor necesare, de prezența sau reprezentarea succesibililor și de existența unui acord între aceștia.
Dacă dosarul este complet, toți succesibilii sunt de acord și nu sunt necesare documente sau verificări suplimentare, succesiunea poate fi finalizată chiar într-o săptămână, de regulă în două termene: unul pentru depunerea cererii și a actelor, iar celălalt pentru audierea martorilor și eliberarea certificatului de moștenitor.
Procedura poate dura mai mult dacă lipsesc acte, trebuie citați succesibili, există moștenitori în străinătate care nu au întocmit o procură de reprezentare la succesiune, sunt necesare certificate sau verificări suplimentare ori apar neînțelegeri între persoanele interesate.
Mai multe explicații găsiți în articolul nostru despre cât durează succesiunea la notariat sau în instanță.

Da. Moștenitorul care nu se poate prezenta fizic la biroul notarial poate împuternici o altă persoană (un alt moștenitor sau o terță persoană) să îl reprezinte, printr-o procură specială de reprezentare la succesiune. Aceasta se poate întocmi la orice notar (din România sau din țara de reședință) sau la Consulatul României.

Depinde de modalitatea aleasă. Dacă ceilalți moștenitori renunță valabil la moștenire, înainte de acceptare, costurile suplimentare pot fi limitate la declarațiile de renunțare. Atenție însă: renunțarea la moștenire nu se face „în favoarea” unei anumite persoane, ci profită moștenitorilor care rămân la succesiune, potrivit cotelor legale.
Dacă moștenitorii acceptă succesiunea și apoi doresc ca unul singur să primească imobilul, va fi necesar un act separat: partaj, donație sau vânzare de cote. Acest act se taxează separat de succesiune.

Dacă succesiunea nu a fost dezbătută la momentul decesului primului părinte, se vor dezbate practic două succesiuni concomitent. Taxa de succesiune după decesul ambilor părinți se calculează însumând onorariile notariale pentru cota fiecărui defunct în parte. Dacă de la decesul unuia dintre părinți au trecut mai mult de 2 ani, se va adăuga și impozitul de 1% către stat pentru masa succesorală rămasă de la acesta. Puteți face o simulare exactă folosind calculatorul de taxe de mai sus și adunând valorile la final.

Da. Succesiunea poate fi dezbătută inițial numai pentru o parte dintre bunuri, iar bunurile rămase sau descoperite ulterior pot fi adăugate printr-un certificat suplimentar de moștenitor.
Pentru estimarea costului certificatului suplimentar, introduceți în calculator numai valoarea bunurilor care urmează să fie adăugate, nu și valoarea bunurilor cuprinse deja în certificatul inițial.
Dacă suplimentarea se face după împlinirea termenului de 2 ani, impozitul de 1% se aplică numai bunurilor imobile adăugate ulterior, nu autoturismelor, conturilor bancare, acțiunilor sau altor bunuri mobile.
Cererea se adresează biroului notarial care păstrează dosarul succesoral inițial.

Da. Puteți dezbate succesiunea pentru a stabili cotele ideale ale fiecărui moștenitor și, în cadrul aceleiași proceduri, puteți încheia și un contract de partaj voluntar, prin care bunurile sunt împărțite efectiv (de exemplu, un frate primește casa, iar celălalt primește o sumă de bani ca sultă). Onorariul pentru actul de partaj se calculează separat.

Nu. Pentru a putea vinde, dona sau înstrăina un bun imobil sau un autoturism care a aparținut persoanei decedate, trebuie mai întâi să finalizați dezbaterea succesiunii la notar. Doar în baza certificatului de moștenitor veți putea transfera dreptul de proprietate.

Nu, intabularea certificatului de moştenitor se va putea solicita și ulterior dezbaterii succesiunii. Dacă moștenitorul dorește şi înscrierea certificatului de moştenitor în cartea funciară, se achită și taxa de intabulare către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Bunul imobil trebuie să fie intabulat în momentul în care, spre exemplu, moștenitorul dorește să-l vândă.

Pentru eliberarea certificatului de moștenitor nu este strict obligatoriu ca imobilul să aibă cadastrul și intabulare. Totuși, documentația cadastrală va fi obligatorie ulterior, dacă moștenitorul dorește să vândă bunul respectiv.

Da. Pentru moștenitorii minori fără venituri proprii, pentru persoanele care nu realizează venituri sau au venituri sub salariul minim, precum și pentru moștenitorii din zone declarate calamitate, se pot acorda reduceri de până la 100% din onorariul notarial.
Reducerea nu se acordă automat, iar procentul se stabilește în funcție de situația concretă și de documentele justificative prezentate. Pot fi solicitate, după caz, documente privind veniturile, pensia, șomajul sau alte surse de venit.
Reducerea privește onorariul notarial, nu și impozitul către stat sau tarifele de cadastru și carte funciară.
În cazul în care masa succesorală are o valoare foarte redusă, de exemplu un cont bancar, un autovehicul sau o pensie privată cu un sold mic, onorariul minimal al procedurii poate ajunge să depășească valoarea bunului moștenit. Într-o asemenea situație, moștenitorul poate solicita analizarea posibilității acordării unei reduceri, dacă îndeplinește condițiile legale.