Mai am drept de mostenire dupa divort sotie fara partaj

Dacă la data decesului soțului căsătoria nu era desfăcută prin divorț, aveți calitatea de soție supraviețuitoare și dreptul la moștenire, chiar dacă locuiați separat de mai mulți ani.
Cei doi copii din cealaltă relație au aceleași drepturi succesorale ca fiica dumneavoastră, dacă filiația față de tată a fost stabilită legal, inclusiv după decesul acestuia.
În situația în care există trei copii și nu intervin alte dispoziții succesorale, dumneavoastră aveți dreptul la 1/4 din moștenire, iar fiecare dintre cei trei copii primește câte 1/4.
Aceste cote se aplică bunurilor și drepturilor care aparțineau defunctului, după stabilirea eventualelor drepturi proprii pe care le aveți asupra bunurilor comune.
Găsiți pe site-ul nostru și un calculator de cote succesorale.

Dacă apartamentul provine din moștenirea părinților soțului, acesta constituie bunul său propriu, chiar dacă moștenirea este dezbătută în timpul căsătoriei. Prin urmare, apartamentul nu intră în categoria bunurilor comune care se împart la divorț.
În ceea ce privește copilul, divorțul părinților nu îi afectează dreptul de a-și moșteni tatăl. Totuși, copilul nu devine automat proprietar al unei părți din apartament cât timp tatăl este în viață.
Depinde și cum a fost dobândit imobilul. Dacă a fost cumpărat de la părinți, nu moștenit sau primit prin donație, atunci situația poate fi diferită.

Copilul are dreptul la moștenirea tatălui său indiferent de faptul că părinții divorțaseră cu zece ani înainte de deces.
Dacă este singurul copil, tatăl nu era recăsătorit la data decesului și nu există dispoziții testamentare care să influențeze împărțirea, copilul este, în principiu, unicul moștenitor legal.
Dacă tatăl era recăsătorit, soția supraviețuitoare are dreptul la 1/4 din moștenire, iar copilului îi revin 3/4.
Divorțul părinților nu diminuează drepturile succesorale ale copilului.

Dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă de partaj casa a fost atribuită în proprietatea exclusivă a mamei dv., aceasta nu va intra în succesiunea tatălui, chiar dacă ulterior imobilul a fost intabulat pe numele acestuia.
În acest caz, trebuie verificată neconcordanța dintre hotărârea de partaj și înscrierea din cartea funciară. În funcție de actele în baza cărora s-a făcut intabularea, poate fi necesară rectificarea cărții funciare.
Mama dv. nu are calitatea de moștenitor legal al fostului soț, deoarece erau divorțați la data decesului. Faptul că au continuat să locuiască împreună sau că a suportat cheltuielile de înmormântare nu schimbă această situație.
Este indicat să verificați mai întâi hotărârea de partaj, actele de proprietate și extrasul de carte funciară, înainte de a stabili dacă imobilul poate fi inclus în succesiune.

Dacă doamna a primit terenul de la mama sa prin moștenire sau donație, acesta este, în principiu, bun propriu, chiar dacă dobândirea a avut loc în timpul căsătoriei.
În această situație, terenul nu ar intra la partaj, iar fosta soție îl poate vinde fără acordul fostului soț.
Este însă recomandat să verificați actul prin care terenul a fost dobândit. Dacă, de exemplu, terenul a fost cumpărat de la mamă în timpul căsătoriei, situația poate fi diferită.
Înainte de cumpărare, notarul va verifica actul de proprietate, cartea funciară și regimul juridic al terenului, pentru a stabili dacă vânzătoarea poate dispune singură de acesta.

Faptul că fostul soț s-a recăsătorit nu îi conferă noii soții drepturi de proprietate asupra bunurilor dobândite în timpul primei căsătorii.
Dacă apartamentul a fost bun comun și nu ați făcut partajul, dv. și fostul soț rămâneți coproprietari în devălmășie până la stabilirea cotelor care vă revin. Fostul soț nu poate transmite singur întregul apartament noii soții și nici nu o poate înscrie ca proprietară doar prin simpla modificare a contractului inițial.
Există însă o diferență importantă: dacă fostul soț decedează, noua soție poate avea drepturi succesorale asupra părții din patrimoniu care îi aparținea acestuia, fără a afecta drepturile dumneavoastră.
Am explicat mai detaliat ce se întâmplă cu apartamentul și celelalte bunuri comune după divorț, atunci când partajul nu a fost făcut, în acest articol: Divorț la notar fără partaj: ce se întâmplă cu bunurile comune?

Dacă locuința a fost dobândită ca bun comun în timpul căsătoriei, faptul că ați divorțat și fostul soț a refuzat partajul nu înseamnă că v-ați pierdut drepturile asupra acesteia.
Partajul poate fi solicitat și după mai mulți ani de la divorț. Dacă fostul soț nu este de acord cu împărțirea bunurilor la notar, puteți solicita partajul prin instanța de judecată.
În cazul în care fostul soț decedează înainte de partaj, nu veți avea calitatea de moștenitor legal, fiind divorțați, însă veți avea în continuare dreptul de proprietate care vă revine din fostul patrimoniu comun. Acesta va trebui stabilit în raport cu moștenitorii săi.
La determinarea cotelor de contribuție se ține cont nu numai de veniturile obținute, ci și de contribuția fiecărui soț la gospodărie și la îndeplinirea obligațiilor comune.
Este recomandat să strângeți și să păstrați actele de proprietate, hotărârea de divorț și orice documente care pot dovedi contribuția dumneavoastră, deoarece acestea sunt importante pentru stabilirea drepturilor asupra casei.

Situația trebuie analizată în două etape: mai întâi drepturile rezultate din decesul tatălui vitreg, apoi drepturile asupra părții din apartament care îi aparține mamei.
Dacă apartamentul a fost bun comun al mamei și al tatălui vitreg, trebuie mai întâi stabilite cotele celor doi soți. Din partea care i-a aparținut tatălui vitreg vor moșteni persoanele cu vocație succesorală, inclusiv fiul său și soția supraviețuitoare, dacă aceasta a acceptat moștenirea.
De exemplu, dacă soții au avut contribuții egale, tatăl vitreg a avut un singur copil, iar mama a acceptat moștenirea, cotele rezultate ar fi de 5/8 din apartament pentru mamă și 3/8 pentru fiul tatălui vitreg.
Mama poate dispune prin acte juridice de drepturile care îi aparțin, dar nu poate modifica unilateral partea deja moștenită de fratele dumneavoastră de la tatăl său. De asemenea, eventualele donații sau dispoziții testamentare trebuie să respecte rezerva succesorală a copiilor.
Pentru a stabili dacă se poate ajunge la o împărțire egală a apartamentului, este necesară verificarea actelor de proprietate, a moștenirii tatălui vitreg și a cotelor existente. Situația se poate rezolva și la notariat, prin act de partaj amiabil, dacă există acordul tuturor persoanelor implicate.

Dacă locuința a fost dobândită ca bun comun în timpul căsătoriei și nu ați făcut partajul, divorțul nu v-a înlăturat dreptul de proprietate asupra acesteia.
Faptul că fostul soț a rămas în casă, locuiește cu altă persoană sau a plătit impozitul în ultimii ani nu îl transformă automat în proprietar exclusiv.
În ceea ce privește suma de 12.000 de euro investită de dv. în renovări, aceste cheltuieli pot fi relevante la stabilirea raporturilor patrimoniale dintre foștii soți. Este important să păstrați facturile, chitanțele, transferurile bancare și celelalte dovezi ale lucrărilor.
Trebuie făcută însă o diferență: lipsa partajului nu înseamnă că există automat un drept de a locui în casă până la sfârșitul vieții, condiționat de renovarea acesteia. Un eventual drept de folosință viageră trebuie să aibă un temei juridic distinct, care să poată fi verificat.
Dacă nu există un acord cu fostul soț, partajul poate fi solicitat în instanță. Pentru explicații suplimentare despre drepturile asupra bunurilor comune rămase neîmpărțite după divorț, puteți consulta și articolul nostru: Divorțul la notar fără partaj