Despre testament: ce este, ce bunuri pot fi lăsate și cine îl poate ataca
Ce este testamentul și când produce efecte?
Testamentul este actul juridic unilateral, personal, solemn și revocabil prin care o persoană stabilește ce se va întâmpla, după decesul său, cu întreaga avere, cu o parte din aceasta sau cu anumite bunuri.
Testamentul produce efecte numai după moartea testatorului. Până atunci, persoana care a făcut testamentul rămâne proprietarul bunurilor și poate să le vândă, să le doneze, să le ipotecheze, să modifice testamentul sau să îl revoce.
Beneficiarul testamentului, numit legatar, nu dobândește niciun drept actual asupra bunurilor cât timp testatorul este în viață și nu poate cere predarea, folosirea sau intabularea acestora numai în baza testamentului.
Citiți mai multe despre definiția și caracterele juridice ale testamentului.
Ce poate fi lăsat ca moștenire prin testament?
Prin testament poate fi lăsată întreaga avere, o cotă din moștenire sau unul ori mai multe bunuri determinate. Testamentul poate privi, de exemplu:
- o casă, un apartament, un teren sau o cotă dintr-un imobil;
- bani din conturi bancare, economii sau alte creanțe;
- autoturisme și alte bunuri mobile;
- acțiuni, părți sociale sau alte drepturi patrimoniale;
- dreptul de uzufruct ori alte drepturi care pot fi transmise prin moștenire.
Testatorul poate desemna un legatar universal, care să primească întreaga moștenire, un legatar cu titlu universal, care să primească o fracțiune din aceasta, sau un legatar cu titlu particular, căruia să îi fie lăsat un anumit bun.
Prin testament pot fi transmise numai drepturile care aparțin testatorului și care se mai găsesc în patrimoniul său la data decesului. Dacă bunul lăsat prin testament este vândut în timpul vieții, legatarul nu dobândește bunul respectiv de la noul proprietar. Dacă bunul este ipotecat, el poate fi lăsat prin testament, dar se va transmite împreună cu sarcinile care îl grevează.
Poate testatorul să lase toate bunurile unei singure persoane?
Da, o persoană poate dispune prin testament în favoarea unui singur copil, a soțului, a unui nepot, a partenerului de viață, a unei rude sau chiar a unei persoane din afara familiei.
Trebuie însă respectată rezerva succesorală a soțului supraviețuitor, a copiilor și a celorlalți descendenți, precum și, după caz, a părinților testatorului. Dacă testamentul încalcă această rezervă, moștenitorul rezervatar poate solicita reducerea legatului în limita necesară pentru întregirea rezervei sale.
Frații, surorile, nepoții de frate și celelalte rude colaterale nu sunt moștenitori rezervatari. Dacă testatorul nu are soț, descendenți sau părinți în viață, aceste rude pot fi înlăturate de la moștenire printr-un testament valabil.
Acte necesare pentru testamentul autentic
Pentru întocmirea testamentului la notar sunt necesare, în principal:
- actul de identitate al testatorului, în original;
- datele necesare pentru identificarea persoanei sau persoanelor în favoarea cărora se face testamentul; o copie a actului de identitate al legatarului este utilă, dacă este disponibilă;
- actele de proprietate ale bunurilor, dacă există și dacă testatorul dorește descrierea precisă a unor bunuri determinate;
- alte înscrisuri pe care notarul le poate solicita în funcție de conținutul testamentului și de situația testatorului.
Legatarul nu trebuie să se prezinte la notariat, să semneze sau să fie informat despre întocmirea testamentului.
În mod obișnuit, nu este necesară prezența a doi martori. Martorii devin obligatorii în anumite situații speciale, de exemplu atunci când testatorul nu poate semna din cauza bolii, infirmității sau din alte cauze.
Nu este obligatoriu ca imobilul menționat în testament să aibă cadastru și intabulare. Actele de proprietate sunt însă recomandate atunci când se dorește identificarea exactă a bunului.
Pentru explicații suplimentare, consultați pagina dedicată: acte necesare pentru testament.
Aveți actele pregătite?
Testamentul autentic costă 369 lei, cu toate taxele incluse.
Vă puteți programa prin WhatsApp: 0724 379 450 sau folosind formularul online.
Biroul Notarial ProfessioBd. Ion Mihalache nr. 26–28, Sector 1, București
Ce se întâmplă cu testamentul după deces?
După deces, existența testamentului autentic poate fi verificată prin evidențele notariale de către persoanele care justifică un interes. Testamentul nu transferă singur bunurile și nu înlocuiește procedura succesorală.
Chiar dacă există testament, trebuie dezbătută succesiunea. În cadrul procedurii notariale se verifică testamentul, se stabilesc bunurile care au aparținut defunctului, sunt identificați moștenitorii legali și rezervatari și se eliberează certificatul de moștenitor sau de legatar.
Testamentul nu expiră numai pentru că au trecut mai mulți ani de la deces. Trebuie însă respectat termenul de opțiune succesorală, care este, de regulă, de un an, și trebuie verificat dacă legatarul a acceptat moștenirea în termenul aplicabil situației sale.
Poate fi atacat un testament făcut la notar?
Da. Nu există un testament care să nu poată fi contestat în nicio situație. Faptul că o persoană introduce o acțiune nu înseamnă însă că testamentul va fi anulat: aceasta trebuie să justifice un interes și să dovedească un motiv recunoscut de lege.
Un testament poate fi contestat, de exemplu, pentru nerespectarea condițiilor de formă, lipsa discernământului testatorului, vicii de consimțământ, falsificarea înscrisului sau alte cauze de nulitate. Separat, moștenitorii rezervatari pot solicita reducțiunea dispozițiilor testamentare care le încalcă rezerva succesorală.
Testamentul autentic oferă o protecție probatorie mai mare deoarece identitatea, declarația testatorului și îndeplinirea formalităților sunt constatate de notar, iar originalul actului este păstrat în arhiva notarială. Autentificarea nu elimină însă în mod absolut posibilitatea unei contestații.
Nu există un singur termen aplicabil tuturor modalităților de contestare. De exemplu, acțiunea în reducțiunea liberalităților excesive este supusă, în principiu, unui termen de trei ani, în timp ce alte motive de contestare pot fi supuse unor termene sau reguli diferite.
Cuprinsul testamentului
Testamentul poate cuprinde una sau mai multe dispoziţii de ultimă voinţă, care, fiecare în parte, constituie un act juridic independent de celelalte. Obiectul principal al testamentului îl constituie legatele, care sunt acte juridice referitoare la bunurile care alcătuiesc patrimoniul succesoral (legate universale sau cu titlu universal) sau la bunurile ce fac parte din acel patrimoniu (legate cu titlu particular). Citiți mai multe: cuprinsul testamentului.
Condiții generale de formă pentru validitatea testamentului
Reglementând o varietate relativ mare de forme testamentare, legea consacră două condiţii de formă, care sunt generale, comune tuturor testamentelor: obligativitatea formei scrise şi a actului separat.
Forma scrisă
Indiferent de forma testamentului şi chiar dacă testatorul s-ar găsi în împrejurări excepţionale, în toate cazurile testamentul trebuie realizat în formă scrisă. Forma scrisă este condiţie de valabilitate a testamentului (ad validitatem), a cărei nerespectare atrage sancțiunea nulității absolute. Aceeași sancțiune se aplică și codicilului, în caz de nerespectare a formei prevăzute de lege pentru testament. Ca să fie valabil, codicilul trebuie să îndeplinească aceleași condiții ca și actul juridic principal pe care îl însoțește.
Testamentul oral sau verbal (nuncupativ) nu este valabil în dreptul român, indiferent de numărul martorilor care îl pot confirma.
Întregul conţinut al testamentului trebuie să îmbrace formă testamentară, valabil întocmită, nefiind permis actul per relationem. Numai pentru descoperirea adevăratului înţeles al unei dispoziţii cuprinse în testamentul valabil încheiat se pot folosi dovezi extrinseci, iar nu pentru a constata dispoziţii necuprinse în testament.
În cazul în care cel interesat nu poate prezenta instanței judecătorești testamentul întocmit în forma legală deoarece a fost distrus, pierdut sau dosit fără știrea testatorului, este admisă folosirea oricărui mijloc de probă pentru dovedirea cuprinsului înscrisului ce nu poate fi prezentat. Astfel, trebuie probat:
- că testamentul a existat, fiind legal întocmit. Dacă imposibilitatea prezentării se datorează pârâtului, se prezumă relativ existenţa testamentului;
- dosirea, dispariţia sau distrugerea testamentului. Totuși, în situația în care testatorul a cunoscut una dintre aceste fapte, ne aflăm în cazul unei revocări tacite a legatelor cuprinse în înscris, întrucât el putea să refacă testamentul, făcând astfel dovada stăruinței sale în intenția de a gratifica prin testament.
- conţinutul pretins al testamentului.
Forma actului separat. Interzicerea testamentului conjunctiv
Legea nu permite ca două sau mai multe persoane să testeze prin acelaşi act, una în favoarea celeilalte sau în favoarea unei a treia persoane. Asemenea testamente, numite conjunctive, sunt interzise pentru că pluralitatea de părţi ar conferi testamentului caracter contractual şi deci irevocabil prin voinţa unilaterală. Continuare: testamentul conjunctiv.
Testamentul între soți, cu sau fără copii
Soții se pot institui reciproc legatari, însă fiecare trebuie să întocmească propriul testament, deoarece legea interzice ca două sau mai multe persoane să testeze prin același act. Prin urmare, un testament reciproc între soți presupune două testamente separate, unul întocmit de fiecare soț în favoarea celuilalt. Dacă se alege forma autentică, vor fi întocmite două acte notariale distincte.
Dacă există copii, fiecare dintre aceștia este moștenitor rezervatar în succesiunea propriului părinte, inclusiv atunci când provine dintr-o altă căsătorie sau relație. Copiii pot solicita reducțiunea dispozițiilor testamentare în măsura în care le este încălcată rezerva succesorală. Atunci când soțul supraviețuitor vine la moștenire împreună cu descendenți care nu sunt comuni celor doi soți, se aplică și limita specială prevăzută de lege pentru liberalitățile făcute în favoarea soțului.
În lipsa descendenților și a părinților testatorului, soțul supraviețuitor poate moșteni întreaga avere în temeiul testamentului, deoarece frații, surorile și descendenții acestora nu sunt moștenitori rezervatari.
Sancţiunea nerespectării condiţiilor de formă: regula, limitări şi derogări.
Nerespectarea condiţiilor generale ca şi nerespectarea condiţiilor speciale de formă prevăzute pentru diferite feluri de testamente se sancţionează cu nulitatea absolută. Orice persoană interesată poate solicita instanței constatarea nulităţii absolute a testamentului, atât pe cale de excepție în timpul unui proces, cât și prin intermediul unei acțiuni. Pentru detalii, accesați articolul despre nulitatea absolută a testamentului.
Formele testamentului
O persoană îşi poate exprima ultima voinţă în diferite forme testamentare, în funcţie de dorinţa sa ori de împrejurările în care se află. În condiţii obişnuite, testatorul poate să dispună printr-una din formele testamentare ordinare: olograf sau autentic (art. 1040 Cod civil). Amănunte: formele testamentului.
Întrebări frecvente despre testament
📝 Întocmirea testamentului
Se poate face testament online?
Puteți trimite actele necesare online prin e-mail la birou@notari.pro, urmând să veniți la biroul notarial doar pentru a semna și ridica testamentul.
În prezent, legislația nu permite autentificarea actelor notariale exclusiv online, prin semnătură electronică, apel video, fax sau alte mijloace de comunicare la distanță.
Beneficiarul testamentului trebuie să fie prezent la notar?
Nu. Beneficiarul nu trebuie să fie prezent, să semneze sau să își dea acordul. Poate fi desemnat și un minor. Este suficient ca testamentul să cuprindă datele sau elementele necesare pentru identificarea persoanei. Nu este necesară nici renunțarea anticipată a celorlalți moștenitori.
Pot încheia testamentul prin mandatar cu procură?
Nu, testamentul este esenţialmente personal şi nu se poate face prin reprezentare (ex.: A nu îl poate împuternici pe B prin procură notarială pentru ca acesta din urmă să testeze în numele său prin testament autentic la notariat).
Imobilul lăsat prin testament trebuie să aibă cadastru și intabulare?
Nu sunt necesare cadastrul și intabularea pentru întocmirea testamentului.
Poate face testament o persoană care nu poate vorbi, scrie sau semna?
Poate fi posibil dacă persoana are discernământ și își poate exprima în mod neechivoc voința. Notarul va aprecia situația concretă și va aplica formalitățile speciale prevăzute de lege, inclusiv asistarea de doi martori atunci când testatorul nu poate semna. O procură sau existența unui curator nu permite altei persoane să facă testamentul în numele testatorului.
Este necesar un certificat medico-legal psihiatric de la IML pentru persoanele în vârstă?
Notarul public poate solicita, indiferent de vârsta testatorului, și un aviz de la medicul specialist IML, dacă, folosind propriile simțuri, are îndoieli cu privire la discernământul persoanei în cauză și la capacitatea ei de a încheia acte juridice și realiza consecințele acestora. Discernământul este o stare de fapt care trebuie apreciată de la persoană la persoană.
Este posibilă deplasarea notarului la domiciliu?
În situaţia în care testatorul nu se poate prezenta la notariat (de ex., din cauza unei probleme de sănătate), testamentul se poate autentifica în afara sediului biroului notarial. În acest caz, vă recomandăm să vă adresaţi biroului notarial celui mai apropiat de locul unde se află testatorul imobilizat.
Este mai potrivit testamentul sau donația?
Testamentul produce efecte numai după deces, poate fi revocat și îi permite proprietarului să păstreze controlul deplin asupra bunului în timpul vieții. Donația transferă bunul în timpul vieții și este, în principiu, irevocabilă. Alegerea depinde de scopul urmărit, de situația familiei, de existența moștenitorilor rezervatari și de drepturile pe care proprietarul dorește să le păstreze.
📜 Efectele testamentului în timpul vieții
Testamentul produce efecte imediat sau numai după deces?
Testamentul produce efecte numai după decesul testatorului. Până atunci, persoana care l-a făcut rămâne proprietarul bunurilor, poate dispune de ele și poate modifica sau revoca testamentul. Beneficiarul nu dobândește niciun drept actual asupra bunurilor cât timp testatorul este în viață.
Cum poate fi revocat sau modificat un testament?
Testatorul își poate revoca expres testamentul, în tot sau în parte, printr-o declarație autentică notarială sau printr-un testament ulterior. Pentru modificarea dispozițiilor sale, poate întocmi un nou testament, fără să fie necesar ca acesta să aibă aceeași formă ca testamentul anterior.
Întocmirea unui nou testament nu îl desființează automat în întregime pe cel vechi. Testamentul anterior este revocat dacă noul act prevede expres acest lucru sau numai în măsura în care dispozițiile celor două testamente sunt contrare ori incompatibile.
În cazul testamentului olograf, distrugerea, ruperea sau ștergerea sa de către testator poate constitui o revocare tacită, în condițiile legii. În schimb, ruperea sau distrugerea exemplarului unui testament autentic nu îl revocă, deoarece originalul actului este păstrat în arhiva notarială. Pentru evitarea neclarităților, este recomandată revocarea prin declarație autentică sau întocmirea unui nou testament autentic.
Pot vinde un bun pe care l-am lăsat prin testament?
Da. Testamentul nu îl împiedică pe testator să vândă, să doneze sau să ipotecheze bunul în timpul vieții. Dacă bunul nu se mai află în patrimoniul testatorului la data decesului, persoana indicată în testament nu îl va putea cere de la noul proprietar.
Existența testamentului trebuie comunicată?
Testatorul nu este obligat să informeze beneficiarul despre existența testamentului. Astfel, persoana care a făcut un testament notarial poate alege să comunice sau nu acest lucru.
Notarul public este obligat să păstreze confidențialitatea și să nu informeze alte persoane despre existența testamentului în arhiva notarială sau despre prezentarea testatorului în fața sa, cu excepțiile prevăzute de lege.
Ce se întâmplă dacă există mai multe testamente?
Testamentele sunt analizate împreună. Testamentul mai nou nu îl desființează în mod necesar în întregime pe cel anterior. El îl revocă dacă există o declarație expresă în acest sens sau în măsura în care dispozițiile celor două acte sunt incompatibile. Dispozițiile care nu se contrazic pot continua să producă efecte.
Ce se întâmplă dacă beneficiarul moare înaintea testatorului?
De regulă, legatul făcut în favoarea unei persoane care moare înaintea testatorului devine caduc și nu se transmite automat moștenitorilor beneficiarului. Dacă testatorul este în viață, este recomandată refacerea testamentului sau includerea unei dispoziții exprese pentru această situație.
🏛️ Testamentul după deces
Cum pot verifica dacă o persoană a lăsat un testament?
Existența unui testament înregistrat în evidențele notariale poate fi verificată numai după decesul testatorului. Orice persoană care justifică un interes se poate adresa unui birou notarial, prezentând certificatul de deces în original sau duplicat, pentru verificarea Registrului Național Notarial de Evidență a Liberalităților (RNNEL).
Rezultatul verificărilor va fi cuprins într-o încheiere de verificare a evidențelor succesorale, care poate arăta și dacă succesiunea a fost deja dezbătută ori dacă au fost înregistrate declarații de acceptare sau de renunțare la moștenire.
Un testament olograf păstrat exclusiv de testator sau de o altă persoană și care nu a fost depus ori înregistrat la notar nu poate fi identificat prin simpla verificare a RNNEL.
Notă: În RNNEL sunt înscrise testamentele autentice întocmite începând cu data de 1 ianuarie 2007. Prin urmare, lipsa unei înscrieri în registru nu exclude existența unui testament autentic mai vechi, păstrat în arhiva notarială competentă.
Testamentul expiră după deces?
Testamentul nu își pierde valabilitatea numai pentru că au trecut mai mulți ani de la deces. Trebuie însă verificat dacă nu a fost revocat, dacă sunt îndeplinite condițiile sale de valabilitate și dacă legatarul a acceptat moștenirea în termenul de opțiune succesorală aplicabil, care este, de regulă, de un an.
Dacă există testament, se mai face succesiunea?
Da. Testamentul nu ține loc de certificat de moștenitor și nu transferă singur proprietatea bunurilor. După deces trebuie dezbătută succesiunea, în cadrul căreia notarul verifică testamentul, stabilește masa succesorală, identifică moștenitorii rezervatari și eliberează certificatul de moștenitor sau de legatar. Citiți mai multe despre dezbaterea succesiunii atunci când există testament.
👨👩👧👦 Rezerva succesorală și contestarea testamentului
Cine sunt moștenitorii rezervatari?
Moștenitorii rezervatari sunt soțul supraviețuitor, copiii și ceilalți descendenți, precum și părinții defunctului. Ei au dreptul la o parte minimă din moștenire chiar dacă testamentul prevede altceva. Frații, surorile, nepoții de frate, verii, unchii și mătușile nu sunt moștenitori rezervatari.
Pot lăsa prin testament casa numai unuia dintre copii?
Da, puteți desemna unul dintre copii ca legatar al casei. Ceilalți copii rămân însă moștenitori rezervatari și, dacă nu primesc prin alte bunuri cel puțin valoarea rezervei lor, pot solicita reducțiunea testamentului. Rezerva succesorală reprezintă o valoare din moștenire și nu înseamnă neapărat că fiecare copil trebuie să primească o cotă din fiecare bun.
Se poate face testament între soți?
Da, fiecare soț poate face un testament separat în favoarea celuilalt. Soții nu pot testa împreună prin același act. Dacă există copii, aceștia rămân moștenitori rezervatari. Dacă nu există copii, trebuie verificat dacă părinții testatorului mai sunt în viață; frații și surorile nu sunt moștenitori rezervatari.
Cine poate ataca un testament?
Poate formula o cerere persoana care justifică un interes și invocă un motiv recunoscut de lege, de exemplu un moștenitor care susține că testamentul nu respectă condițiile de formă, că testatorul nu avea discernământ sau că rezerva sa succesorală a fost încălcată. Simplul fapt că o rudă este nemulțumită de conținutul testamentului nu este suficient pentru anularea acestuia.
În cât timp se poate ataca un testament?
Nu există un singur termen pentru toate cererile referitoare la testament. Termenul depinde de motivul juridic invocat. Acțiunea în reducțiunea liberalităților excesive se prescrie, în principiu, în trei ani, însă nulitatea absolută și alte cereri pot avea un regim diferit. Termenul trebuie verificat în concret înainte de introducerea acțiunii.
Se poate face un testament care să nu poată fi atacat?
Nu poate fi garantat că un testament nu va fi niciodată contestat. Testamentul autentic reduce însă riscul unor litigii deoarece notarul verifică identitatea și voința testatorului, respectarea formalităților și, dacă există îndoieli, poate solicita clarificări sau documente privind discernământul. Persoana care contestă actul trebuie să dovedească motivul juridic invocat.
⚡Obțineți testamentul rapid și simplu în București
Primul pas pentru a obține testamentul notarial este să vă programați online la biroul nostru din București, Sector 1. Apăsați pe butonul de mai jos pentru a continua.
Cost total: 369 lei, toate taxele incluse