Ascendenți privilegiați
Ascendenții privilegiați sunt tatăl și mama defunctului și fac parte din clasa a II-a de moștenitori, ca și frații și surorile.
Ascendenții privilegiați vin la succesiune doar dacă defunctul nu are descendenți sau dacă aceștia din urmă nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a moşteni (de exemplu, au renunțat la moștenire).
Ascendenții privilegiați pot veni la succesiune numai în nume propriu, nu şi prin reprezentare succesorală.
Părinții defunctului sunt moștenitori rezervari, fapt pentru care sunt considerați "privilegiați". Prin urmare, legea le recunoaşte un drept asupra unei cote determinate din moştenire (rezerva succesorală), chiar și în eventualitatea în care defunctul ar fi vrut să-i dezmoştenească. Rezerva succesorală a fiecărui moştenitor rezervatar este de jumătate din cota succesorală care, în absenţa liberalităţilor sau dezmoştenirilor, i s-ar fi cuvenit ca moştenitor legal.
De asemenea ascendenții privilegiați sunt și moştenitori sezinari, ca și descendenții. Aceasta înseamnă că ei au posibilitatea juridică de a intra în stăpânirea bunurilor succesorale şi de a exercita drepturile şi acţiunile dobândite de la defunct, fară a fi necesară atestarea prealabilă, pe cale judecătorească, a calităţii de moştenitor.
În plus, ei nu sunt obligați la raportul donațiilor. Așadar, nu trebuie să readucă la masa succesorală bunurile primite ca donație de la defunct în timpul vieții acestuia.
Cotele ascendenților privilegiați la moștenire
Cota succesorală a părinților variază în funcție de clasele de descendenți cu care aceștia vin la moștenire.
1Exemplu nr. 1
Dacă defunctul nu era căsătorit şi nu avea descendenţi şi nici fraţi ori nepoţi de frate în viaţă la data decesului, dar avea părinţi, aceştia din urmă moştenesc toate bunurile succesiunii, în cote egale.
2Exemplu nr. 2
Dacă defunctul era căsătorit şi nu avea descendenţi sau fraţi ori nepoţi de frate în viaţă la data decesului, dar avea părinţi:
- soţul moşteneşte 1/2 din moştenire
- părinţii moştenesc cealaltă cotă de 1/2 din succesiune, împărţită în mod egal
3Exemplu nr. 3
Dacă defunctul era căsătorit la data decesului şi nu avea descendenţi, dar avea părinţi şi cel puţin un frate în viaţă:
- soţul supravieţuitor moşteneşte cota de 1/3 din bunurile succesorale
- părinţilor le revine partea de 1/3 din avere
- fraţii au dreptul să moştenească cealaltă cotă de 1/3 din succesiune, împărţită egal între ei
Dacă un frate este predecedat, respectiv a murit înaintea defunctului, cota sa va fi moştenită de către proprii copii, aflaţi în viaţă la data decesului defunctului. Dacă există şi fraţi vitregi, cota de 1/3 din moştenire se va împărţi pe linii: jumătate (1/6) pe linia paternă, între fraţii după tată şi fraţii buni, iar cealaltă jumătate (1/6) pe linia maternă, între fraţii după mamă şi fraţii buni.
Întrebări și răspunsuri: Ascendenți privilegiați
