Cauze de nulitate relativă
Atrag nulitatea relativă a actului juridic civil următoarele cauze:
1) viciile de consimţământ: eroarea gravă, dolul, violenţa şi leziunea;
2) lipsa discernământului în momentul încheierii actului juridic civil;
3) nerespectarea regulilor referitoare la capacitatea civilă a persoanei, respectiv:
a) încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la capacitatea civilă de exerciţiu, atunci când:
- minorul sub 14 ani şi interzisul judecătoresc (persoane lipsită de capacitate de exerciţiu) încheie un act juridic de administrare sau de dispoziţie;
- actul juridic de administrare s-a încheiat fără încuviinţarea ocrotitorului legal şi este lezionar pentru minorul între 14 şi 18 ani;
- actul juridic de dispoziţie s-a încheiat fără încuviinţarea prealabilă a ocrotitorului legal sau a autorităţii tutelare;
- actul juridic s-a încheiat pentru persoana juridică în lipsa ori cu depăşirea puterilor conferite şi
b) nerespectarea unor incapacităţi speciale de folosinţă, instituite pentru protecţia unor interese individuale, personale, cum sunt:
- incapacitatea prevăzută de art. 1307 C.civ. (interdicţia vânzării-cumpărării între soţi);
- de 806 C. civ (incapacitatea minorului de sub 16 ani de a dispune sau de a primi prin donatie intre vii sau prin testament);
- de art. 807 C civ. (incapacitatea minorului de 16 ani de a dispune prin testament pentru mai mult de jumatate din bunurile sale);
- de art. 809 C. civ (minorul de 16 ani nu poate dispune prin testament in favoarea tutorelui sau, iar majorul nu poate dispune donatie sau testament in favoarea fostului sau tutore, daca socotelile definitive ale tutelei n-au fost prealabil date si primite);
- de art. 883 C. civ. (testamentul făcut pe mare nu poate cuprinde nicio dispoziţie în favoarea ofiţerilor bastimentului, dacă aceştia nu sunt rude cu testatorul.) ;
- de art. 1308 C. civ.(sub pedeapsa de nulitate, nu pot face adjudecări nici direct, nici prin persoane interpuse: 1. tutorii, ai averii celor de sub a lor tutelă; 2. mandatarii, ai averii de stat însărcinaţi să vândă; 3. administratorii, ai averii comunelor sau stabilimentelor încredinţate îngrijirii lor; funcţionarii publici, ai averilor statului ale căror vânzari se fac printr-însii.);
- de art. 128 C. fam .(interzicerea încheierii de acte juridice de către minor cu un tutore, soţul acestuia, o rudă în linie dreapta, fraţii sau surorile tutorelui),
- de art. 129 alin. (1) C. fam. (tutorele nu poate să facă donaţii în numele minorului şi nici să garanteze obligaţia altuia. Tutorele nu poate, fără prealabila încuviinţare a autorităţii tutelare, să faca valabil înstrăinarea ori gajarea bunurilor minorului, renunţarea la drepturile patrimoniale ale acestuia, precum şi să incheie orice alte acte care depăsesc dreptul de a administra. Tutorele poate înstrăina, fără prealabila încuviinţare a autoritătii tutelare, doar bunurile supuse pieirii ori stricăciunii şi bunurile devenite nefolositoare pentru minor, dacă valoarea acestora din urmă nu depaseşte suma de 250 Lei),
- de art. 133 alin. (3) C. fam. (Minorul de 14 ani încheie actele juridice cu încuviintarea prealabilă a tutorelui, iar în cazurile prevazute in art. 132 C. fam. si 152, lit. c C. fam., cu încuviinţarea prealabila a curatorului. Dacă actul pe care minorul urmeaza să-l incheie face parte dintre acelea pe care tutorele le poate încheia doar cu încuviinţarea autorităţii tutelare, va fi necesară si prealabila încuviinţare a acesteia. Minorul nu poate să facă, nici chiar cu încuviinţare, donaţii şi nici să garanteze obligaţia altuia.).
4) nerespectarea dreptului de preempţiune (ex: art. 15 alin. 2 şi art. 30 alin. 3 din Legea nr. 16/1996 a Arhivelor naţionale, art. 17 alin. 1 şi art 43 alin. 3 din Legea 10/2001, art. 37 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică).
Cititi si: regimul juridic al nulitatii relative.
