Caducitatea legatului

Caducitatea este o cauză de ineficacitate a legatului instituit valabil si nerevocat, care constă în imposibilitatea executării lui, din cauze obiective posterioare întocmirii testamentului sau pentru că legatarul a renunţat la el după deschiderea moştenirii.

Ceea ce au în comun nulitatea, revocarea şi caducitatea este faptul că toate duc la ineficacitatea (lipsirea de efecte a legatelor). Motivele şi condiţiile ineficacităţii diferă însă de la una la alta.

Deosebiri intre caducitate si nulitate

Spre deosebire de caducitate, care se se datorează unor cauze ulterioare momentului întocmirii testamentului, nulitatea se datorează unor cauze existente în momentul întocmirii actului.

Deosebiri intre caducitate si revocare

Caducitatea se deosebeşte de revocare voluntară deoarece se produce independent şi chiar împotriva voinţei testatorului.
Revocarea judecătorească sancţionează, spre deosebire de caducitate, anumite atitudini culpabile ale legatarului. Cauzele care determină caducitatea sunt independente de culpa legatarului.

Cazuri de caducitate

Codul civil prevede patru cauze de caducitate care fac imposibila executarea legatului: decesul legatarului, incapacitatea legatarului de a primi legatul, neacceptarea legatului de către legatar şi pieirea totală a bunului care formează obiectul legatului. De asemenea, literatura juridica mai adauga unele cauze cu efecte similare caducitatii.

a) Decesul legatarului

Legatul devine caduc dacă legatarul a murit înaintea testatorului, deoarece liberalităţile în general şi cele făcute mortis causa au caracter exclusiv personal. Dacă legatarul a decedat înainte de deschiderea succesiunii, odata cu moartea  sa ii inceteaza si capacitatea succesorala, executarea legatului devenind astfel imposibilă.

Legatul, ca liberalitate, are caracter personal. De aceea, moştenitorii legatarului nu au niciun drept asupra legatului. Legatarul nu a dobandit dreptul legat, decedand inaintea testatorului, si de aceea el nu il poate transmite propriilor mostenitori. Este de mentionat ca reprezentarea succesorala nu are aplicabilitate in materia mostenirii testamentare.

In situatia in care legatarul moare dupa deschiderea succesiunii succesorii lui vor beneficia de legat pentru ca ei dobandesc dreptul la legatul neafectat de o conditie suspensiva din clipa mortii testatorului. Prin urmare, legatul se poate transmite prin mostenire. Daca in testament exista mai multi legatari, legatele lor raman valabile si neafectate de caducitate in cazul in care unul dintre ei decedeaza.

Dacă legatarul şi testatorul sunt comorienţi sau codecedaţi, fara sa se poata stabili ordinea deceselor, legatul este de asemenea caduc. Aceasta deoarece comorientilor sau codecedatilor le lipseste capacitate succesorala in momentul deschiderii mostenirii, neputandu-se dovedi, spre exemplu, faptul ca legatarul traia in clipa mortii testatorului. Concluzionand, legatul este caduc cand capacitatea succesorala a legatarului este imposibil de dovedit/probat, iar capacitatea este o conditie generala a dreptului la mostenire, indiferent ca este legala sau testamentara. Legatarul comorient sau codecedat nu poate dobandi legatul si deci nu poate sa-l transmita prin mostenire la proprii sai succesori, la fel ca si legatarul predecedat.

Dacă legatarul există însă la data deschiderii succesiunii, indiferent de durata supravieţuirii, el dobândeşte dreptul la legat, cu excepţia legatului sub condiţie suspensivă. In acest ultim caz, legatul devine caduc dacă legatarul moare înaintea realizării condiţiei. Aceasta solutie se explica prin faptul ca drepturile legatarului se nasc numai din momentul realizarii conditiei, cu efect retroactiv. Legatul, fiind stipulat intuitu personae, nu mai poate produce efecte daca in momentul realizarii conditiei legatarul este decedat.

Pentru legatul afectat de alte modalitati, este suficient ca legatarul sa fie in viata la data deschiderii mostenirii (de exemplu, daca legatul este afectat de o conditie rezolutorie -inclusiv o conditie suspensiva potestativa si negativa, asimilata conditiei rezolutorii-, de un termen suspensiv sau extinctiv, ori de o sarcina. Aceste modalitati nu afecteaza dobandirea dreptului la legat (si transmiterea acestui drept prin mostenire daca legatarul moare dupa deschiderea mostenirii testatorului), ci numai desfiintarea, respectiv exigibilitatea sau stingerea dreptului, potrivit regulilor care guverneaza materia modalitatilor actelor juridice, in concret a legatelor, iar nu materia caducitatii legatelor.

Daca legatul este sub conditie suspensiva, legatarul traieste, bunul legat nu a pierit, dar conditia nu se realizeaza - ipoteza mentionata, de regula, printre cazurile de caducitate - legatul nu va fi caduc, urmand regimul juridic al legatelor sub conditie suspensiva.

Alta excepţie de la caducitatea legatului legatarului decedat in momentul deschiderii succesiunii sau înaintea realizării condiţiei suspensive a legatului este situatia in care testatorul a stipulat în testament ca într-un asemenea caz legatul să revină moştenitorilor legatarului decedat. O asemenea dispozitie, prevazuta de testator pentru cazul in care legatarul n-ar putea sau ar refuza sa accepte legatul, reprezinta o substituţie vulgară pe care codul civil o permite in mod expres.

b) Incapacitatea legatarului de a primi legatul

Întrucât capacitatea de a primi legatul trebuie, de regulă, apreciată la data deschiderii succesiunii, el devine caduc dacă în acest moment legatarul este lovit de o incapacitate de a-l primi.

De exemplu, principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice legatare (art. 34 Decretul 31/1954)

c) Legatarul refuza primirea legatului

Drepturile legatarului se nasc din momentul deschiderii succesiunii. Legatarul are insa drept de opţiune succesorală, în virtutea căruia poate renunţa la legat, caz în care acesta devine caduc daca testatorul nu a prevazut o substitutie vulgara. Codul civil reglementeaza principiul conform caruia nimeni nu este obligat sa accepte o mostenire care i se cuvine. Acest principiu este valabil atat pentru mostenirea legala, cat si pentru cea testamentara.

d) Pieirea totală a bunului care formează obiectul legatului

Pentru ca pieirea bunului să atragă după sine caducitatea legatului trebuie să fie îndeplinite mai multe condiţii:

1) Legatul să fie cu titlu particular şi să aibă ca obiect bunuri corporale certe, individual determinate.

Daca legatul este universal sau cu titlu universal, nu se pune problema pieirii pentru ca patrimoniul nu piere. In caz de pieire a unor bunuri din patrimoniu legatul nu devine caduc, ci se micsoreaza emolumentul legatului de care va beneficia legatarul.

Legatul cu titlu particular poate deveni caduc prin pieire doar daca are ca obiect bunuri individual determinate, iar nu bunuri de gen neindividualizate (genera non pereunt).

Daca legatul are ca obiect bunuri incorporale, caducitatea prin pieire nu poate opera De exemplu, ipoteza in care testatorul ar incasa creanta care formeaza obiectul legatului nu atrage caducitatea. Acest fapt este tot o cauza de ineficacitate a legatului, dar nu este vorba de caducitate, ci de o revocare voluntară a legatului.

 

2) Pieirea bunului să fie totală

Legatul nu devine caduc daca bunul piere numai partial, micşorându-se numai emolumentul. 

Legatarului i se cuvin orice despagubiri sau indemnizatii de asigurare asupra bunului pierit. In schimb, legatarul nu are dreptul la despăgubiri sau la indemnizaţia de asigurare dacă pieirea este totală datorită caducităţii legatului. Face excepţie de la aceasta regula ipoteza în care testatorul ar fi intentionat să acorde legatarului, în eventualitatea pieirii totale a bunului legat, dreptul la creanţa de despăgubire sau indemnizaţia de asigurare. In caz de pieire parţială dreptul legatarului la creanţa de despăgubire împotriva persoanei responsabile sau a asigurătorului nu necesită prezumarea intenţiei testatorului. Dreptul legatarului la eventuale despagubiri rezultă din textul legii care prevede caducitatea numai în caz de pieire totală. Indirect, art. 927 al codului civil consacră un caz particular de subrogaţie reală cu titlu particular în caz de pieire parţială. Dar, în caz de pieire totală, prezumţia intentiei testatorului şi-ar dovedi utilitatea deoarece testatorul nu se gandeste, atunci cand redacteaza testamentul, la posibilitatea pieirii bunului legat şi ar putea omite sa menţionezedreptul legatarului la creanţa de despăgubire în caz de pieire a bunului.

 

3) Pieirea bunului să fie produsă în timpul vieţii testatorului

Cu alte cuvinte, bunul trebuie sa piara în perioada dintre redactarea testamentului şi moartea testatorului.

Legatul este nul din lipsa de obiect, dar nu caduc, dacă bunul era pierit în momentul testării legatului.  

Legatul nu devine caduc dacă pieirea se produce după data deschiderii moştenirii. Aceasta deoarece legatarul a dobândit proprietatea bunului de la data deschiderii succesiunii. Prin urmare, legatarul va suporta riscul pieirii în calitate de proprietar (res perit domino). Evident, legatarul poate obtine despagubire in instanta prin chemarea in judecata a persoanei responsabile (daca este cazul). Persoana obligată la predarea bunului legat suportă riscul pieirii fortuite numai dacă a fost pusă în întârziere şi nu dovedeşte că bunul ar fi pierit şi la legatar, dacă i s-ar fi predat (art.1156 Cod civil). Numai in acest caz, ea va răspunde, in conditiile dreptului comun, pentru pieirea bunului din greşeala sa.

Exista si o exceptie de la regula potrivit căreia pieirea bunului determină caducitatea legatului numai dacă se produce in timpul vietii testatorului. Astfel, dacă legatul este sub condiţie suspensivă, autorii de doctrina au apreciat  că pieirea bunului legat produce caducitatea şi dacă se produce după momentul deschiderii moştenirii, dar înainte de realizarea condiţiei. Aceasta deoarece, in interpretarea art. 925 Cod civil, legatarul devine proprietar numai în momentul realizării condiţiei, ceea ce devine imposibil din lipsă de obiect.

 

4) Pieirea bunului poate fi fortuită sau culpabilă prin fapta unui terţ, a testatorului sau a legatarului.

Cauza pieirii bunului poate fi un eveniment fortuit (caz fortuit sau forţă majoră) ori o faptă culpabilă a unei terţe persoane sau chiar a testatorului ori a legatarului. Doar pieirea cauzată de fapta savarsita cu intentie de testator se analizează ca revocare voluntară a legatului si nu ca si cauză de caducitate.
Autorii de doctrina juridica asimilează cu pieirea bunului şi înstrăinarea sa independentă de voinţa testatorului şi făcută în timpul vieţii lui (de exemplu: vânzarea silită la cererea creditorilor sau exproprierea pentru cauză de utilitate publică).

Legatul devine caduc în aceste cazuri dacă bunul iese din proprietatea testatorului în timpul vieţii lui. De pilda, în caz de expropriere, măsurile premergătoare exproprierii nu atrag caducitatea legatului. Dacă transferul dreptului de proprietate asupra bunului în patrimoniul expropriatorului potrivit art.28 din Legea nr.33/1994 are loc după data deschiderii moştenirii, despăgubirile datorate se vor cuveni legatarului. Legatarul are dreptul să ceară, în condiţiile legii speciale, şi retrocedarea proprietăţii (art.25 din Legea nr. 33/1994) sau să exercite dreptul de preemţiune (art.37 din Legea nr. 33/1994).

Despre alte posibile cauze de caducitate a legatelor

Pe langa cele patru cazuri de caducitate pe care le prevede Codul civil, literatura de specialitate mai mentioneaza uneori şi altele, cum ar fi: neîndeplinirea condiţiei suspensive sub care a fost stipulat legatul (i), depăşirea cotităţii disponibile (ii), dispariţia cauzei impulsive şi determinante a actului de liberalitate (iii). Legatul devine, intr-adevar, ineficace şi în aceste cazuri, dar ele nu reprezinta veritabile cauze de caducitate.

(i) Dacă legatul este sub condiţie suspensivă care nu se realizeaza se va aplica regimul juridic corespunzător (dobândirea dreptului sub condiţie şi desfiinţarea lui retroactivă - iar nu caducitatea - dacă este sigur ca evenimentul nu se va realiza), cu precizarea prevăzută de lege ca, in această materie, decesul legatarului înainte de realizarea condiţiei atrage caducitatea (art.925 C.civ.), la carele poate adăuga şi ipoteza pieirii bunului înainte de realizarea condiţiei.

(ii) Nici depăşirea cotitătii disponibile nu atrage caducitatea, ci reductiunea liberalităţii excesive. Reductionea se produce numai la cererea persoanelor îndreptăţite şi poate viza, dupa caz, atat legatele, cat şi donaţiile.

(iii) Dispariţia cauzei actului de liberalitate dupa întocmirea testamentului (ex: naşterea unui copil) poate avea semnificaţia revocării tacite a legatului sau desfiinţarea lui ca urmare a realizării unei condiţii rezolutorii negative tacite, şi nu caducitatea lui. 

In opinia multor juristi, nici neacceptarea legatului de catre legatar nu ar fi un caz de caducitate. Aceasta neacceptare ar urma regimul juridic al dreptului de opţiune succesorala, ca şi în cazul moştenitorilor legali. Or, caducitatea in esenta reprezinta imposibilitatea de executare a legatului din cauze obiective ivite dupa întocmirea testamentului şi independente de voinţa legatarului.

Soarta legatului grefat pe un legat principal devenit caduc

Atunci cand legatarul (universal, cu titlu universal sau cu titlu particular) al cărui legat a devenit caduc a fost însărcinat cu un legat în favoarea unei alte persoane, caducitatea legatului principal nu va atrage caducitatea legatului-sarcină. Acesta din urmă va trece asupra succesorului care beneficiază de caducitatea legatului principal. De exemplu, legatul unei sume de bani cu care a fost însărcinat legatarul casei urmează să fie executat de moştenitorul care beneficiază de caducitatea legatului casei.

Legatul grefat pe un altul devine caduc numai daca cel principal este cu titlu particular si obiectul lui piere total in conditiile art. 927 cod civil.

In toate cazurile, caducitatea legatului-sarcina nu afecteaza existena legatului principal, titularul lui beneficiind de caducitatea legatului sarcina (daca testatorul nu a prevazut altfel).

Cititi si: legat conjunctiv, drept de acrescamant.

Alte articole:

Întrebări și răspunsuri: Caducitatea legatului




* Comentariul va fi public. Introduceți doar prenumele, fără date cu caracter personal.

** Asigurați-vă că întrebarea nu are deja răspuns în articol și că are legătură cu subiectul.

*** Adresa de e-mail nu se publică.

Irina 21-05-2022
Pot instraina o parte din bunurile pe care le-am
trecut într-un testament universal,iar
beneficiarul testamentului sa moștenească
doar ce rămâne după decesul meu?
Dacă beneficiarul testamentului moare inaintea
mea,trebuie sa întocmesc un alt testament ,numind alti mostenitori?
Nu am părinți in viata,nu am copii

↑ ÎNAPOI SUS