Reductiunea liberalitatilor excesive
Daca dupa ce se determina valoarea concreta a rezervei succesorale se constata ca donatiile si/sau legatele facute de defunct depăşesc cotitatea disponibilă si aduc atingere rezervei, ele vor fi reduse în limitele cotităţii disponibile.
Reductiune - definitie
reducţiunea este o sancţiune civilă aplicabilă liberalităţilor excesive, lipsindu-le de eficacitate în măsura necesară întregirii rezervei, dar fără a atrage nulitatea lor. Această sancţiune se aplică, atunci cand este cazul, atat donaţiilor dovedite sau prezumate , cat şi legatelor testamentare. Sanctiunea se aplica inclusiv legatului cu titlu particular sub forma clauzei testamentare care are ca obiect sume de bani depuse la CEC sau legatului universal, cu titlul universal ori cu titlu particular destinat înfiinţării unei fundaţii, faţă de care moştenitorii si creditorii au aceleaşi drepturi ca şi în cazul oricărei alte liberalităţi făcute de defunct, conform art. 19 alin. 1 din OG nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.
Sanctiunea reducţiunii se poate aplica numai după deschiderea moştenirii, atât în cazul legatelor, care produc efecte numai din acest moment, cât şi în cazul donaţiilor între vii, drepturile moştenitorilor rezervatari asupra acestora născându-se la data deschiderii moştenirii. Inainte de acest moment moştenitorul nu detine niciun drept. El are o simplă expectativă care este insuficientă dpdv. legal ca sa poata lua măsuri asigurătoare împotriva actelor autorului său care ar ameninţa sau ar compromite asteptarile sale legitime in calitate de succesor.
De asemenea, reducţiunea poate fi invocată atat in cazul liberalităţilor făcute în favoarea unor terţe persoane sau a unor moştenitori nerezervatari, cat şi în cazul în care beneficiarul liberalităţii este un moştenitor rezervatar, dacă prin aceasta s-a adus atingere rezervei comoştenitorilor rezervatari. Ocrotirea rezervei se impune în toate cazurile.
Persoanele care pot invoca reducţiunea
Conform codului civil, numai mostenitorii rezervatari, succesorii acestora si cei care infatiseaza drepturile lor pot solicita reducţiunea liberalităţilor.
Din interpretarea reglementarilor legii civile, rezulta ca pot invoca reductiunea numai urmatoarele persoane:
a) moştenitorii rezervatari, în favoarea cărora au fost instituite prin lege rezerva şi mijlocul ei de apărare. In mod firesc, ca sa poata sa-si exercite dreptul la reductiune, un mostenitor trebuie sa accepte intai succesiunea (pur şi simplu sau sub beneficiu de inventar) şi sa nu renunţe la dreptul asupra rezervei după deschiderea moştenirii. Daca renunta la dreptul asupra rezervei inainte de deschiderea succesiunii, aceasta renuntare ar fi un pact asupra unei moşteniri viitoare, si, in consecinta, nulă de drept.
Cand există mai mulţi moştenitori rezervatari, ei pot exercita dreptul la reducţiune în mod colectiv. Dreptul la reducţiune are insa un caracter individual. Astfel, dacă unul dintre ei, fără sa renunţe la moştenire, renunţă la exercitarea dreptului, pentru a respecta voinţa liberală a defunctului, liberalităţile se vor reduce numai în măsura necesară întregirii rezervei celorlalţi.
b) succesorii mostenitorilor rezervatari. Dacă moştenitorul rezervatar, in calitate de moştenitor unic sau comoştenitor alături de alţii, moare înainte sa-si exercite dreptul la reducţiune, acest drept patrimonial se transmite asupra propriilor lui moştenitori. Dacă moştenitorul rezervatar decedat are un singur moştenitor, el poate exercita sau poate renunţa la reducţiune, ca şi autorul său. Aceeasi va fi situatia si in cazul în care mostenitorul rezervatar decedat are mai mulţi succesori care optează în acelasi sens (accepta sau renunta). In caz de dezacord între moştenitorii rezervatarului decedat, rezerva fiind un drept unic al defunctului rezervatar, retransmis prin moştenire, el urmează să fie exercitat unitar (colectiv), şi anume, în sensul reducţiunii liberalităţilor excesive. Ar fi inechitabil ca unul dintre moştenitorii rezervatarului care doreste sa accepte acest drept sa fie practic fortat sa renunte la el din pricina optiunii unuia sau mai multora dintre comostenitori.
c) avânzii cauză (habentes causam) sau persoanele care înfăţişează drepturile moştenitorilor rezervatari. Este vorba de succesorii universali sau cu titlu universal ai moştenitorului universal, care au dobândit această calitate de la moştenitorul rezervator (care a transmis -cedat - drepturile sale succesorale prin act între vii, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, asupra dobânditorului) şi, de asemenea, de creditorii moştenitorilor rezervatari. Creditorii rezervatarului vor putea exercita dreptul la reducţiune numai pe calea acţiunii oblice, in limita sumei datorate, doarece acest drept patrimonial nu are caracter exclusiv personal.
Succesorul cu titlu particular al moştenitorului rezervatar (de exemplu, cumpărătorul sau donatarul unui bun individual din moştenire) are, în această materie, calitatea de terţă persoană şi, ca atare, nu poate "înfăţişă" dreptul moştenitorului rezervatar la reducţiune. Chiar dacă transmisiunea ar fi avut ca obiect un bun lăsat legat, dar supus reducţiunii dat fiind că aduce atingere rezervei, numai mostenitorul rezervatar va putea solicita reductiunea; dobanditorii sau succesorii cu titlu particular nu sunt avânzii cauză (habentes causam) ai moştenitorului rezervatar.
In principiu, nici creditorii defunctului nu pot invoca beneficiul reducţiunii liberalităţilor excesive. Dar, pentru clarificarea poziţiei lor faţă de liberalităţile defunctului, se impune o dublă distincţie, în funcţie de modul cum au acceptat succesiunea moştenitorii rezervatari şi după felul liberalităţii.
- dacă moştenitorul rezervatar acceptă moştenirea pur şi simplu, patrimoniul succesoral se contopeşte cu cel personal al moştenitorului, astfel încât creditorii defunctului devin creditori personali ai moştenitorului rezervatar şi, în această calitate, "înfăţişează" drepturile lui (încadrându-se printre avânzii-cauză), putând cere reducţiunea pe calea acţiunii oblice, ca şi creditorii originari ai moştenitorului rezervatar.
- dacă moştenitorul rezervatar acceptă moştenirea sub beneficiu de inventar, ceea ce împiedică confundarea patrimoniului succesoral cu patrimoniul personal al moştenitorului, creditorii defunctului nu "înfăţişează" drepturile lui. In această situaţie, trebuie să distingem după cum liberalităţile făcute de defunct sunt donaţii sau legate. In privinţa donaţiilor, creditorii defunctului nu pot cere reducţiunea. Pentru ei, bunurile donate au ieşit definitiv din patrimoniul defunctului si nu mai formează obiectul gajului lor general, dacă nu au cerut revocarea pentru fraudă pauliană. Nici în privinţa legatelor creditorii defunctului nu pot cere reducţiunea, dacă moştenirea a fost acceptată sub beneficiu de inventar, însă activul brut al moştenirii formează obiectul dreptului lor de gaj general şi, ca atare, potrivit principiului nemo liberalis, nisi liberatus, (nimeni nu poate face liberalităţi, cât timp nu şi-a plătit creditorii), ei pot cere achitarea datoriilor cu întâietate faţă de legate, urmând ca acestea din urmă să fie plătite numai din activul net şi numai în limitele cotităţii disponibile, dacă există moştenitori rezervatari care solicită reducţiunea.
Bineinteles, donatarii sau legatarii nu pot cere reductiunea. Aceasta pentru ca reducţiunea operează împotriva, nu în favoarea lor. Totuşi, dacă există o pluralitate de donatari şi/sau legatari, cel acţionat în reducţiune poate invoca, pe cale de excepţie, nerespectarea ordinii legale de reducţiune a liberalităţilor excesive.
Ordinea reducţiunii liberalităţilor excesive
Problematica ordinii in care se reduc liberalitatile excesive se pune numai dacă cel care lasă moştenirea a făcut mai multe astfel de liberalităţi (donaţii şi/sau legate) prin care s-a depăşit cotitatea disponibilă. Aceasta indiferent dacă a beneficiat de liberalităţi o singură persoană sau persoane diferite. Pentru această ipoteză, codul civil consacra trei reguli care guvernează ordinea reducţiunii până la limita cotităţii disponibile, dacă beneficiarul liberalităţii nu este moştenitor rezervatar, respectiv până la limita asigurării rezervei celorlalţi rezervatari, dacă beneficiarul liberalităţii este şi el moştenitor rezervatar. Cele trei reguli prevăzute de lege civila au la bază ideea că liberalităţile cu dată anterioară, fiind făcute din cotitatea disponibilă, trebuie să fie menţinute (prior tempore potior iure) şi numai dacă au aceeaşi dată urmează să fie reduse proporţional cu valoarea lor.
Legatele se reduc înaintea donaţiilor. Această regulă se aplica atunci cand defunctul a făcut atât donaţii, cât şi legate. De exemplu, în timpul vieţii a donat un autoturism, iar prin testamentul lăsat a desemnat un legatar cu titlu universal pentru 1/2 din moştenire. Legatul se va reduce în măsura necesară asigurării cotei moştenitorilor rezervatari.
Regula reducerii legatelor înaintea donaţiilor (indiferent de data testamentului) se justifică prin aceea că sunt ultimele liberalităţi făcute de defunct, produc efecte numai la data deschiderii moştenirii, şi datorită lor s-a adus atingere rezervelor succesorale, liberalităţile anterioare (donaţiile) fiind făcute, cel puţin în parte, din cotitatea disponibilă şi, mai ales, prin principiul irevocabilităţii donaţiilor. Dacă donaţiile s-ar reduce înaintea legatelor, testatorul ar putea revoca donaţiile făcute lăsând legate care să epuizeze cotitatea disponibilă. Pe această cale, nu se revocă nici donaţia făcută între soţi, pentru că reducţiunea începe în toate cazurile cu legatele, potrivit art.850 C.civ. Pentru revocarea donaţiei făcută în timpul căsătoriei este necesară o clauză testamentară specială în acest sens. Intenţia de revocare a donaţiei nu poate fi dedusă din simpla instituire de legate.
Regula reducerii legatelor înaintea donaţiilor are caracter imperativ. Astfel fiind, clauza testamentară prin care s-ar prevedea reducerea cu întâietate a donaţiilor sau reducerea lor concomitent cu legatele este lovită de nulitate.
Legatele se reduc toate deodată şi în mod proporţional. Se reduc simultan şi proporţional cu valoarea lor atât legatele universale sau cu titlu universal, cât şi cele cu titlu particular, indiferent că au fost prevăzute în acelaşi testament sau testamente diferite (de exemplu, clauză testamentară pentru depunerile la CEC). Această regulă se explică prin faptul că toate legatele produc efecte de la aceeaşi dată a deschiderii moştenirii.
Intemeindu-se pe voinţa prezumată a testatorului, această regulă are caracter dispozitiv. Astfel, legea permite testatorului să dispună plata unui (unor) legate cu preferinţă faţă de altele, caz în care cele preferate se vor reduce numai dacă rezerva succesorală nu va fi întregită prin reducţiunea celorlalte. Ordinea de preferinţă poate fi stipulată în mod expres, dar voinţa testatorului în acest sens poate rezulta şi implicit din ansamblul dispoziţiilor testamentare.
Donaţiile se reduc succesiv, în ordinea inversă a datei lor, începând cu cea mai nouă. Pentur detalii, accesati: reductiunea donatiilor.
Ordinea şi măsura reducţiunii libertăţilor indirecte (a sarcinilor ce grevează liberalităţi directe).
Cand testatorul dispune prin liberalităţil grevate de sarcini care reprezintă la rândul lor liberalităţi (donaţii sau legate indirecte grefate pe liberalităţi directe) se pune problema identificarii cazurilor, ordinii şi cuantumului in care aceste liberalităţi indirecte (de gradul doi) sunt supse reducţiunii. Evident, problematica se pune numai dacă liberalitatea este prevăzută de autorul ei în favoarea unui terţ (stipulaţie pentru altul) şi cu intenţia de a il gratifica. Dacă sarcina nu îndeplineşte aceste doua condiţii (de exemplu, s-a prevăzut pentru plata unei datorii, suportarea cheltuielilor de înmormântare etc.) problema in discutie nu se pune, deoarece donaţiile sau legatele, in speta, încetează să mai fie liberalitati în măsura sarcinilor şi, în această măsură, nu sunt supuse reducţiunii ca liberalitati excesive.
In schimb, dacă sarcina reprezintă la rândul ei o liberalitate, nu va putea fi invocată de beneficiarul liberalităţii directe faţă de moştenitorii rezervatari care solicită reducţiunea. Liberalitatea directă va fi supusă reducţiunii în măsura necesară pentru întregirea rezervei succesorale.
Dacă liberalitatea directă este supusă reducţiunii se va reduce si liberalitatea indirectă care o grevează şi care, prin definiţie, are aceeaşi natură şi aceeaşi dată (fiind prevăzută în acelaşi act). Astfel, pentru a determina soarta liberalităţii indirecte, trebuie sa se verifice in ce masura liberalitatea directă este supusă reducţiunii potrivit regulilor codului civil. Cand liberalitatea directă nu este supusă reducţiunii, nu se va reduce nici liberalitatea indirecta (sarcina) care o grevează.
Reducţiunea liberalităţii directe se va răsfrânge şi asupra celei indirecte (reducţiune indirectă), conform principiului de drept roman "accesorium sequitur principale". Mai exact, liberalitatile se reduc simultan şi în mod proporţional cu valoarea lor, întrucât liberalitatea directă şi cea indirectă au aceeaşi dată.
Variantele procedurale de realizare a reducţiunii.
Dreptul la reducţiunea liberalităţilor excesive se poate realiza prin bună-învoială (1), la notar, sau pe cale judecătorească (2).
(1) Dacă persoanele interesate se înţeleg, reducţiunea liberalităţilor excesive se poate realiza prin bună-învoială la notar, deci pe cale extrajudiciară. In acest sens, art.82 alin.3 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr.36/1995 stabileste că notarul public, cu acordul tuturor moştenitorilor, poate proceda la reducerea liberalităţilor, până la limitele prevăzute de lege.
De pilda, cu acordul moştenitorilor rezervatari şi a legatarului (universal, cu titlu universal sau cu titlu particular) notarul public poate stabili in ce masura legatul în cauză produce efecte, eliberând câte un exemplar al certificatului de moştenitor fiecăruia dintre succesori şi legatari. Reducţiunea se poate realiza şi pe calea împărţirii bunurilor prin bună-învoială. Acordul realizat în aceste condiţii are valoarea unui contract şi produce efecte, ca atare, potrivit dreptului comun.
(2) Cand părţile interesate sunt in dezacord, neînţelegerile urmează să fie soluţionate pe cale judecătorească, conform art.78 din Legea nr.36/1995, partea interesata fiind obligata să dovedească, prin orice mijloc de probă, depăşirea cotităţii disponibile prin liberalitătile făcute de defunct. In această ipoteză, procedural, trebuie să deosebim după cum obiectul liberalităţii excesive se află în posesia beneficiarului sau în posesia moştenitorilor rezervatari.
Partea ce justifica un interes poate sa solicite reductiunea fie pe cale de exceptie (cand bunurile sau valorile in discutie nu au fost inca predate gratificatului, dar acesta le pretinde), fie pe calea actiunii in reductiune (daca acestea au fost deja predate).
Actiunea in reductiune are caracter personal patrimonial, fiind prescriptibila in trei ani de la data nasterii dreptului la actiune. Aceasta data coincide cu cea a deschiderii succesiunii, daca cei in cauza aveau cunostinta de existenta actului care i-a prejudiciat, sau cu momentul la care persoanele indreptatite au luat cunostinta despre existenta acestuia. Actiunea in reductiune introdusa in termen de unul sau o parte dintre mostenitorii rezervatari profita si comostenitorilor, daca nici fata de ei termenul legal nu a fost depasit.
Citește mai mult
si cå poate sa vanda, sau sa locuiascå acolo påna copilul face 18 ani, mentionez ca acum copilul are 3 ani. Eu va intreb pe dvs, ce se poate face, ca noi fratii, si pårintii nostri care sunt in viatå, ce drepturi avem? Putem så revendicam casa? Putem sa o vindem si cu banii obtinuti så-i punem la cec, pt nepotul nostru? Fosta prietenå a fratelui meu decedat, si-a luat rolul deproprietarå a casei noastre pårintesti, si nu ne da voie så vizitam copilul, sau sa ne apropiem de casa. Vå multumesc si astept råspuns. O zi bunå!Parintii sunt decedati si mai am un frate. Acestuia i s-a luat (anii ‘80) o garsoniera de catre parinti (contract VC pe numele fratelui, dar este specificat “procuratori de credit parintii care doneaza suma X pt achizitia garsonierei, cu scutire de raport”.
Dupa decesul parintilor, apart de 2 camere al parintilor trebuia sa-mi revina mie insa fratele vrea jumatate din el.
Pot avea succes in instanta daca cer reductiunea liberalitatilor excesive?
Prima oara deschid succesiune in instanta si in cadrul acesteia cer reductiunea? Sau trebuie terminata succesiunea si apoi cer reductiunea?
Multumesc!
Fratele meu a decedat în 2022,eu rămânând singurul moștenitor.
Pot să deschid taxă de succesiune după soțul mamei
Citește mai mult
fratelui meu sau mă pot folosi de testamentul lăsat de acesta?Dacă la masă succesorală voi fi eu și cei doi copii ai suțului mamei fratelui meu care va fi cota fiecăruia din aceasta?
Deci la decesul acestuia, erau în viață cei doi copii ai lui din căsătorii anterioare, soția lui care este mama fratelui meu, ulterior decedând și aceasta și fratele meu. Menționez că mama fratelui meu nu a avut alți copii. Mulțumesc.
Citește mai mult
la medic psihiatru de mână, dacă mama nu vrea. Apoi a refuzat să îi mai dea alte trimiteri inutil, dacă mama tot nu se duce. Conf.legii trebuia să facă demersuri pentru internare voluntară sau involuntară, dar dacă a ajuns la vârsta de 84 de ani nu s-a mai agitat. Ca să atac donația, în calitate de fică și tutore al fratelui, trebuie să încerc să să obțin documente care să certifice că ar fi avut anumite probleme psihice ?? ceea ce este mai greu după deces, am foarte multe înscrisuri ale mamei olografe - unde vb.doar de ISPITE, atacuri ale vrăjmașului, persoane demonizate... referindu-se la întâmplări banale din familie sau din societate. În raportul medico-legal al fratelui este trecut mama cu tulburare schizofrenică.Tatar meu biologic a murit. Mai am o sora. Daca Tatal meu i-a dat bani surorii mele, Sa Cumpere tot pe ea ca nu cumva eu sa pot mosteni ceva( el m-a abandonat la nastere), cum as putea contesta? Se poate contesta? Uitandu-ne la veniturile ei de exemplu?
Matusa mea din partea lui tata a decedat si a lasat un apartament, nu are copii nu era casatorita, tatal meu a decedat si el inainte Sa deschida succesiunea pe apartament,actele originale de la apartament sunt la mama acasa acum un var al meu ( baiatul sorei mici din partea matusii si tatalui meu) sustine ca a deschis succesiune si s a si dezbatut fara Sa anunte Pe nimeni sustine ca are testament lasat din 2005 de Matusa mea. Ce am putea noi face acum?
Va multumim.
Dacă știți că s-a dezbătut succesiunea la notariat și nu ați fost chemat, puteți să îi contactați pe ceilalți moștenitori pentru a-i invita la notariat să refaceți certificatul de moștenitor astfel încât să vă includă și pe dvs., informându-i că, în caz contrar, veți fi nevoit să solicitați constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor pe cale judecătorească fapt ce ar presupune cheltuieli suplimentare cu judecata și mult timp pierdut pentru toate părțile.
Vedeți mai multe
Părinţii mei au înstrăinat prin întocmirea a trei acte succesive surorii mele întreaga avere, fără ca eu să fiu înştiinţată. Acum, după decesul ambilor părinţi aş dori să promovez o actiune în care să invoc reducţiunea liberalităţilor excesive.
Întrebarea mea este următoarea: sora mea va deţine ½ din bunurile pe care le-a dobândit de la părinţi anterior promovării acestei acţiuni, iar eu cealaltă jumătate, sau ea va deţine jumătate, iar cealaltă jumătate o vom împărţi între noi cele două surori?
Vă mulţumesc foarte mult!