Succesiune. Renuntare la drepturile succesorale ulterioara acceptarii succesiunii. Efecte
Acceptarea succesiunii este un act juridic irevocabil. Aceasta nu înseamnă însă că o renunţare ulterioară la drepturile succesorale nu ar mai fi posibilă, ci numai că o atare renunţare este lipsită de efecte juridice asupra actului iniţial de acceptare, în sensul că renunţarea ulterioară trebuie apreciată ca fiind făcută de titularul unui drept consolidat anterior prin acceptare. Această renunţare, făcută ulterior acceptării, este în realitate un act de dispoziţie perfect valabil, care constituie în fapt o înstrăinare a drepturilor succesorale consolidate prin acceptarea anterioară a succesiunii.
(Decizia nr. 2026 din 6 octombrie 2003 - Secţia a IV-a civilă)
Prin cererea înregistrată la data de 9.10.2000 pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, reclamanta B.R.E. l-a chemat în judecată pe pârâtul B.M. şi a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să constate deschisă succesiunea defunctului B.A., compunerea masei succesorale, să constate că pârâtul B.M., fiul defunctului, este străin de moştenire întrucât nu şi-a exercitat dreptul de opţiune succesorală în termen legal, să constate că testamentul olograf lăsat de defunct la data de 5.03.1999 este valabil, că, în baza acestui testament, reclamanta este succesoare cu titlu universal şi să dispună atribuirea imobilului ce intră în compunerea masei succesorale către reclamantă.
La data de 27.03.2001, pârâtul a formulat cerere reconvenţională, solicitând instanţei să fie repus în termenul de opţiune succesorală, să ia act că mai există o moştenitoare legală, şi anume sora sa B.A.C., şi că testamentul invocat de reclamantă nu este valabil.
La termenul de judecată din data de 23.04.2001, instanţa a dispus introducerea în cauză a pârâtei B.A.C., în calitatea sa de coindivizar .
Prin Sentinţa civilă nr. 7780 din 18.11.2002, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a respins în totalitate cererea principală şi a admis în parte cererea reconvenţională, a constatat deschisă succesiunea defunctului B.A., a constatat că au calitatea de moştenitori legali ai defunctului pârâtul B.M. în calitate de fiu şi B.A.C. în calitate de fiică, fiecare cu o cotă de 1/2 din masa succesorală, a constatat compunerea masei succesorale şi a luat act că părţile nu au solicitat ieşirea din indiviziune.
Prin aceeaşi hotărâre a fost disjunsă soluţionarea cererii formulate de reclamantă pe parcursul judecării cauzei, prin care aceasta solicita să se constate că este creditoarea succesiunii şi să fie obligaţi pârâţii la plata pasivului succesoral, ca şi soluţionarea cererii formulate de pârâţi cu privire la reducţiunea liberalităţilor şi obligarea reclamantei la plata sarcinilor succesiunii.
împotriva acestei hotărâri au declarat apel pârâţii, criticând-o sub aspectul stabilirii compunerii masei succesorale, disjungerii cererii de reducţiune a liberalităţilor excesive şi al cererii de obligare a reclamantei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.
La termenul de judecată din data de 1.04.2003, apelanta-pârâtă B.A.C. a solicitat instanţei de apel să ia act de renunţarea la drepturile sale succesorale.
Având în vedere această împrejurare, prin Decizia civilă nr. 626/A din 1.04.2003, Tribunalul Bucureşti - Secţia a lll-a civilă a admis apelul declarat, a anulat în parte hotărârea apelată, în sensul că, luând act de renunţarea apelantei B.A.C. la dreptul pretins, a constatat calitatea apelantului-pârât-reclamant de unic moştenitor al defunctului B.A., căruia îi revine cota de 1/1 din masa succesorală.
A fost schimbată în parte sentinţa, în sensul că a fost obligată reclamantă- pârâtă la 1.500.000 lei cheltuieli de judecată în favoarea pârâtului-reclamant.
Impotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat şi motivat recurs reclamanta-pârâtă B.R.E. Prin motivele de recurs formulate, încadrate în dispoziţiile art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, se critică decizia instanţei de apel, susţinându-se că nelegal instanţa de apel a luat act de renunţarea intimatei B.A.C. la drepturile sale succesorale, deoarece acceptarea succesiunii este irevocabilă, iar renunţarea intimatei are drept unic scop evitarea unor eventuale taxe legale. Curtea a apreciat ca nefondată critica vizând soluţionarea cererii de renunţare la drepturile succesorale formulată de intimata B.A.C.
Este adevărat că acceptarea succesiunii este un act juridic irevocabil (ca de altfel şi celelalte variante ale opţiunii succesorale). Insă aceasta nu înseamnă că o renunţare ulterioară la drepturile succesorale nu ar mai fi posibilă, ci numai că o atare renunţare este lipsită de efecte juridice asupra actului iniţial de acceptare, în sensul că renunţarea ulterioară trebuie apreciată ca fiind făcută de titularul unui drept consolidat anterior prin acceptare. Această renunţare făcută ulterior acceptării este în realitate un act de dispoziţie perfect valabil, care constituie în fapt o înstrăinare a drepturilor succesorale consolidate prin acceptarea anterioară a succesiunii.
Prin urmare, pentru considerentele expuse, în baza art. 316 din Codul de procedură civilă raportat la art. 294 din Codul de procedură civilă, Curtea a respins recursul ca nefondat.
Citește mai mult
Intrebarea este: Cei din state mai pot da declaratie de retragere/renuntare la mostenire? Pentru a rezolva pe cale amiabila avem nevoie de indrumare cum sa procedam in continuare. Va multumim!Citește mai mult
lasând la o parte nesimțirea), având în vedere că nu au contribuit cu NIMIC în viata acestei familii, ce logică elementară au aceste cote ... de imparteală/ jegmăneală, pt. unii care nu au muncit si profită de situația grea a unei familii distruse!Menționez faptul că eu dețin o formă de testament olograf, neautentificat, sotul meu a murit repet neprevăzut. Consider faptul că cei care vin la mostenire ar trebui să detin ei testament, pt ca pe o logica simplă: omul cu care ai fost casatorit si alaturi de care ai construit o familie nu lasă dreptul lui de mostenire parintilor și fratilor lui care nu a avut nici o contributie în anii de căsătorie și din cate cunosc nici pana atunci!Ar fi bine sa primeze FAMILIA , sotia în cazul de fata , care ramane fara sprijin din partea sotului, bazandu-se pe munca ei de o viată!De asemenea este bine de luat în considerare dreptul de a dispune integral de proprietatea familiei . In acest sens aș vrea sa ma indrumati cum sa procedez pt. a putea utiliza masina familiei pe numele sotului meu ( care s-a degradat f.mult fiind nefolosita), pana la incheierea procedurii succesorale. Multumesc!