Opţiune succesorală (dreptul de)
Opţiunea succesorală este dreptul succesibilului să aleagă, în termenul stabilit de lege, între a-şi consolida titlul de moştenitor prin acceptarea moştenirii sau desfiinţarea acestui titlu, renunţând la moştenire.
Patrimoniul succesoral sau bunurile determinate din patrimoniu sunt transmise, la moartea unei persoane, moştenitorilor săi legali sau testamentari. Această transmitere operează de drept din momentul deschiderii succesiunii, fără să fie necesară o manifestare de voinţă din partea moştenitorului şi chiar şi fără ştirea lui. Totuşi, transmiterea are caracter nedefinitiv şi acceptarea ei este facultativă pentru că nimeni nu poate fi obligat să accepte o moştenire ce i se cuvine. Astfel, vocaţia succesorală care ia naştere automat în persoana moştenitorului, în temeiul legii, sau prin voinţa testamentară a defunctului, ca să producă efecte juridice pozitive sau negative, trebuie mai întâi confirmată sau infirmată de titularul său. Prin urmare, dreptul subiectiv al opţiunii succesorale va funcţiona în sensul confirmării sau infirmării vocaţiei succesorale.
Dreptul de opţiune succesorală se naşte pentru succesibili la data morţii lui de cujus, indiferent dacă temeiul chemării lor la succesiune îl constituie testamentul, legea sau contractul şi indiferent dacă această chemare este universală, cu titlu universal sau particular. Dacă titularul dreptului de opţiune succesorală decedează în decursul termenului legal , fără a-şi fi exercitat acest drept, el se transmite la moştenitorii săi, nefracţionat (în sensul că moştenitorii vor trebui să-l exercite într-un singur mod). Dacă moştenitorii titularului dreptului de opţiune succesorală nu se înţeleg în privinţa modului de exercitare a acestui drept, acceptarea succesiunii va fi considerată ca fiind făcută sub beneficiu de inventar.
Dreptul de opţiune succesorala implică şi posibilitatea succesibilului de a opta, când este cazul, între temeiul legal şi cel testamentar al succesiunii.
Variantele de opţiune succesorală
a) Acceptarea pură şi simplă a moştenirii
c) Acceptarea moştenirii sub beneficiu de inventar
Subiectele dreptului de opţiune
a) Moştenitorii legali
Toate persoanele cu vocaţie generală (eventuală) la moştenire au calitatea de subiect al dreptului de opţiune. Astfel, nu doar persoanele cu vocaţie concretă sau utilă pot avea această calitate. Altfel spus, nu numai succesibilii chemaţi în primul rând să moştenească (spre exemplu, rudele din clasa întâi de moştenitori) pot exercita dreptul de opţiune, dar şi moştenitorii subsecvenţi, făra a fi necesar ca aceştia din urmă să aştepte ca moştenitorii în rang preferat să-şi exercite opţiunea.
Dacă un moştenitor în rag preferat acceptă moştenirea, el îşi consolidează titlul de succesor şi anihilează efectele opţiunii exercitate de succesibilii subsecvenţi, desfiinţând drepturile lor succesorale.
b) Legatarii
Art. 928 din codul civil reglementează că dreptul de opţiune aparţine, pe lângă moştenitorii legali, şi legatarilor, pentru că vocaţia lor este universală sau cu titlu universal, iar dobândirea moştenirii implică şi suportarea pasivului. Astfel, orice legatar trebuie să aibă posibilitatea să renunţe sau să accepte moştenirea sub beneficiu de inventar deoarece nimeni nu poate fi gratificat fără voinţa sa. De altfel, în eventualitatea unui legat cu sarcină, legatarul va trebui să-şi asume, de obicei, şi obligaţii de ordin patrimonial.
c) Creditorii succesibilului
În cazul în care un moştenitor neglijează sau refuză să accepte o moştenire sau o acceptă, însă în frauda creditorilor săi, legea prevede două remedii eficiente:
Acţiunea oblică
Acţiunea pauliană
Caracterele juridice ale actului de optiune succesorala
Actul de optiune succesorala este un act juridic unilateral, voluntar, irevocabil, indivizibil, declarativ de drepturi, nesusceptibil de modalitati.
1. Act juridic unilateral
Optiunea succesorala, indiferent de sensul în care se exercita, trebuie sa reprezinte vointa unei singure persoane, fiind prin urmare un act juridic unilateral.
Daca exista mai multi mostenitori ei nu pot exercita dreptul de optiune în mod colectiv, fiecare urmând sa-si manifesteze vointa juridica individual. Soarta juridica a optiunii facute de unul dintre succesori nu afecteaza optiunea celorlalti.
Actul de optiune poate fi savârsit si prin reprezentantul legal sau conventional ori cu încuviintarea autoritatii tutelare, spre deosebire de testament. Aceasta deoarece actul de optiune nu este esentialmente personal.
2. Act juridic voluntar
Libertatea de alegere se manifesta, in primul rand, in faptul ca nimeni nu este obligat sa accepte mostenirea care i se cuvine (nemo invitus heres).
In al doilea rand, succesibilul are, în principiu, un drept absolut sa aleaga între posibilitatile conferite prin dreptul de optiune. El nu poate fi obligat sa justifice motivele optiunii si nici sa raspunda pentru consecintele alegerii sale.
In sfarsit, in caz ca exista mai multi mostenitori, fiecare dintre acestia este liber sa aleaga conform propriei vointe si independent de alegerea pe care au facut-o ceilalti succesibili.
Este de precizat ca exista anumite exceptii la principiul libertatii de alegere:
a) acceptarea mostenirii cuvenite unui minor, indiferent de vârsta, sau unei persoane puse sub interdictie, trebuie socotita întotdeauna ca fiind facuta sub beneficiu de inventar, conform art. 19 din Decretul nr. 32/1954. Astfel, legea limiteaza persoanelor incapabile dreptul la libertatea de alegere pentru ocrotirea acestora. De exemplu, acceptarea pura si simpla a unei mosteniri insolvabile ar putea leza interesele acestora. Dreptul de optiune se restrange asadar, pentru minori si persoanele puse sub interdictie, la a accepta mostenirea sub beneficiu de inventar sau a renunta la aceasta.
b) dreptul de optiune al succesibilului decedat înaintea termenului de prescriptie de sase luni se transmite prin succesiune la propriul sau mostenitor conform art. 692 cod civil. Acesta va avea de exercitat propriul drept de optiune nascut in persoana sa la deschiderea mostenirii succesibilului decedat si dreptul de optiune retransmis in cadrul patrimoniului succesoral al mostenirii deschise anterior. Renuntarea la mostenirea succesibilului decedat exclude posibilitatea exercitarii dreptului de optiune cu privire la prima succesiune. In aceasta ultima ipoteza, cel in cauza devine strain fata de ambele mosteniri, ceea ce nu se va intampla daca renunta numai la prima succesiune.
In cazul în care mostenitorii sunt in dezacord în privinta optiunii unice succesorale retransmise, legea prevede ca succesiunea va fi acceptata sub beneficiu de inventar. Nu este vorba aici de situatia in care mai multi succesori vin la mosteniri prin reprezentare succesorala.
c) de asemenea, ii va fi inalturata libertatea de optiune mostenitorului care cu intentie frauduloasa a dat la o parte sau a ascuns bunuri ale mostenirii. Un asemenea mostenitor este considerat acceptant pur si simplu, cu titlu de sanctiune civila.
3. Act juridic irevocabil
Prin aceasta se întelege ca, o data exercitat dreptul de optiune succesorala nu se mai poate reveni asupra optiunii facute. Acest principiu opereaza cu caracter absolut în cazul acceptarii pur si simple a mostenirii.
Si de la irevocabilitatea optiunii succesorale exista anumite exceptii. De exemplu, optiunea de a renunta la mostenire poate fi retractata prin acceptare pur si simpla, dar numai în termenul legal de prescriptie si daca mostenirea nu a fost acceptata de alti mostenitori.
De asemenea, mostenitorul care a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar poate sa renunte la beneficiul de inventar si sa devina mostenitor pur si simplu.
O alta exceptie de la irevocabilitatea optiunii succesorale este cand acceptantul sub beneficiu de inventar savarseste fapte culpabile cu privire la bunurile succesorale. Legea prevede, drept sactiune intr-o asemenea ipoteza, decaderea succesibilului vinovat din beneficiul de inventar.
4. Act juridic indivizibil
Acest caracter reiese din faptul ca succesibilului ii este permis sa opteze numai între a renunta sau a accepta mostenirea în întregul ei. Prin urmare, el nu are posibilitatea sa accepte doar o anumita parte din mostenire si sa renunte la alta parte.
Exceptiil de la principiul indivizibilitatii dreptului de optiune succesorala:
a) mostenitorul legal gratificat si prin testament poate opta diferit cu privire la mostenirea legala si la legat. Aceasta exceptie este reglementata de art. 752 cod civil. Totusi, daca legatul are o valoare mai mica decat cota legala, dispozitia testamentara poate reprezenta o exheredare partiala. In acest caz succesibilul nu poate renunta la legat ca sa accepte mostenirea legala mai valoroasa, dar va putea beneficia de calitatea sa de mostenitor rezervatar.
b) în materia retrocedarilor imobiliare (Legea 18/1991, Legea 1/2000, Legea 112/1995 etc.) formularea cererilor de restituire echivaleaza cu acceptarea succesiunii în privinta imobilelor trecute abuziv în proprietatea statului, chiar daca anterior succesibilul a renuntat la mostenirea fostului proprietar.
c) daca în cadrul devolutiunii succesorale intervine un element de extraneitate, condtiile si efectele optiunii succesorale sunt supuse unor legi diferite (lex patriae în ce priveste lucrurile mobile si lex rei sitae în ceea ce priveste bunurile imobile). Succesibilul va putea opta diferit, acceptând o masa de bunuri si renuntând la alta, conform art. 66-68 din Legea 105/1992.
d) optiunea succesorala va avea efecte relative, numai intre partile din proces, daca ea rezulta dintr-o hotarare judecatoreasca. Exemplu: ipoteza in care un creditor al succesiunii il cheama in judecata pe un mostenitor renuntator, solicitand instantei sa pronunte o hotarare prin care acesta din urma sa fie obligat sa accepte succesiunea. Dupa admiterea actiunii creditorului, calitate de mostenitor acceptant va putea fi invocata numai intre ei.
5. Act juridic declarativ de drepturi
Efectele optiunii se produc retroactiv, de la data deschiderii succesiunii. Aceste efecte se produc si în cazul retractarii renuntarii. Prin derogare, însa, drepturile debândite de tertii de buna credinta asupra bunurilor succesiunii între momentul renuntarii si acela al retractarii ei vor trebui respectate.
6. Act juridic pur si simplu, nesusceptibil de modalitati
Optiunea succesorala nu poate fi afectata de termen sau conditie. Soarta juridica a mostenirii nu poate depinde de un eveniment viitor si incert sau de un termen.
Cand actul de manifestare a optiunii succesorale este afectat de o modalitate, acesta nu poate produce in mod valabil niciun efect, fiind nul absolut.
Va multumesc mult.
Citește mai mult
in marginea satului si noi nimic. asi dori si va rog din suflet puteti sami spuneti ce putem face eu si sora mea? noi vrem dreptul care se cuvine de la tata, pamant are 2 ha si 500mp si 1350 mp unde e construita casa cu 8 camere si anexe,e posibil sa aiba dreptul doar frati nostri eu si sora mea sa nu avem nimic? va multumesc din suflet.