Partaj succesoral voluntar
Condiţiile partajului voluntar/împărțelii prin bună învoială
Pentru ca partajul voluntar să fie valabil, trebuie îndeplinite următoarele condiţii:
- Toţi coindivizarii să fie prezenţi
- Coindivizarii să aibă capacitate deplină de exerciţiu. Excepție: pot fi părți ale partajului și minorul sau interzisul judecătoresc, dar numai dacă sunt reprezentați și asistați de ocrotitorul legal şi, în toate cazurile, cu încuviinţarea prealabilă a autorității tutelare sau a instanței de judecată;
- Coindivizarii să fie de acord cu modalitatea de realizare a împărţelii
- Succesiunea să fie deschisă - orice înţelegere făcută în timpul vieții persoanei moștenite reprezintă un pact asupra unei succesiuni viitoare şi este anulabilă. Excepție: împărţeala de ascendent, dar aceasta constituie o modalitate de prevenire a stării de indiviziune, nu o ieşire din indiviziune.
Dacă sunt îndeplinite condiţiile de mai sus, împărțeala se poate realiza amiabil, la notariat.
Pentru a fi valabil și recunoscut pe teritoriul României fără alte formalități, contractul de partaj se autentifică la un birou notarial.
Contractul de partaj notarial se poate încheia în câteva zile, spre deosebire de partajul în instanță care poate dura mai mulți ani, și cuprinde următoarele etape:
1 Părțile vin la notariat pentru a depune actele necesare enumerate mai jos și completează cererea de eliberare a extrasului de carte funciară pentru autentificare.
2 În 2-3 zile, după ce biroul notarial obține extrasul de carte funciară de la OCPI, părțile pot veni la notariat pentru semnarea contractului.
3 Notarul public înscrie contractul de partaj în cartea funciară în aceeași zi sau în ziua următoare autentificării contractului.
Acte necesare partaj voluntar
- acte de identitate părţi
certificat de moştenitor
Dacă nu s-a dezbătut încă succesiunea și nu dețineți certificat de moștenitor, trebuie să solicitați mai întâi dezbaterea moștenirii la notariat. Acte necesare pentru dezbaterea moștenirii.
certificate fiscale pe numele fiecărui coproprietar - se obțin gratuit prin notariat
Certificate fiscale eliberate de Administraţia Financiară competentă (cea la care plătiți impozitul anual pentru imobil) din care să rezulte că sunteți la zi cu plăţile către Stat. Certificatul fiscal este valabil până la sfârşitul lunii în curs.
documentaţia cadastrală
Fişa bunului imobil şi planul de amplasament, planul releveu, întocmită de un expert cadastral autorizat. Nu este posibilă partajarea unui imobil care nu are cadastru și intabulare.
extras de carte funciară pentru autentificare - se obţine prin notariat
Este valabil 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii și costă 40 de lei.
pentru apartamente - adeverinţa eliberată de asociaţia de proprietari
Din adeverință trebuie să reiasă că proprietarul este la zi cu datoriile faţă de asociația de proprietari sau locatari: întreţinere, cheltuieli, reparaţii, cheltuieli comune etc.
- la imobilele dobândite prin credit - acordul scris al băncii cu privire la încheierea partajului
- în cazul terenurilor - certificat de urbanism
Preț
Partajarea bunurilor în mod amiabil, prin contract notarial de partaj, este mai avantajoasă și din punctul de vedere al costurilor ca partajul în instanță.
Folosiți calculatorul de taxe pentru a afla pe loc onorariul biroului nostru notarial pentru contractul de partaj - ieșire din indiviziune asupra unui bun imobil (apartament, garsonieră, casă, teren etc.) și taxa OCPI de intabulare.
Modalităti de împărţeală
Coindivizarii pot împărţi bunurile indivize oricum doresc dacă indeplinesc toate condiţiile de mai sus. Așadar, ei pot împărţi toate bunurile sau doar o parte, împărțind restul ulterior, pe cale judecătorească sau tot prin partaj voluntar. Împărţirea bunurilor se poate face în natură, prin atribuirea lor unora dintre coindivizari cu indemnizarea corespunzătoare a celorlalţi, prin vânzarea bunurilor şi împărţirea preţului etc., inclusiv prin atribuirea nudei proprietati
Efectele partajului voluntar
Efectul declarativ (retroactiv) al partajului voluntar. Indiferent daca partajul se face prin bună învoială sau judiciar, fiecare comoștenitor este prezumat că a moştenit singur şi imediat toate bunurile care compun partea sa, ori care i-au fost atribuite prin licitaţie şi că n-a avut vreodată proprietatea celelorlalte bunuri ale succesiunii. Caracterul declarativ se aplică si dacă indiviziunea provine din alte cauze decât succesiunea, inclusiv în cazul împărţirii bunurilor comune ale soţilor în timpul căsătoriei sau după desfacerea acesteia.
Astfel, ca efect al partajului, dreptul asupra cotei ideale din masa bunurilor indivize devine un drept exclusiv asupra unui bun singular sau a mai multor bunuri determinate în materialitatea lor. Fiecare coidivizar devine proprietar exclusiv al bunurilor ce i-au fost atribuite, considerându-se că le-a dobândit direct de la defunct din momentul deschiderii succesiunii şi că n-au fost in proprietatea celorlalţi coindivizari. Asadar, prin împărţeală nu operează un transfer de drepturi între coindivizari, ei neavând unii faţă de alţii calitatea de avânzi cauză (habentes causam), defunctul fiind autorul lor comun. Altfel spus, se consideră că fiecare copărtaş este având-cauză al defunctului şi nu al celorlalţi copartajanţi. Drepturile comoştenitorului exista în formă exclusivă de la decesul autorului lor si se declară prin partaj, care-i stabileşte obiectul. De aceea, partajul are caracter declarativ de drepturi, nu translativ si retroactivează până în momentul deschiderii moştenirii.
Partajul produce efecte declarative doar când are ca obiect proprietatea, nu si folosinţa bunurilor. De altfel, dacă partajul se realizează prin vânzarea bunurilor către o terţă persoana (prin bună învoială sau prin licitaţie publică), înstrăinarea va avea efect constitutiv, cu toate consecinţele potrivit dreptului comun (terţul va fi succesorul în drepturi ai coindivizarilor, nu al defunctului; daca înstrăinarea voluntară are ca obiect un teren, actul trebuie să fie încheiat în formă autentică. Codul civil consacră efectul declarativ al partajului, cu consecinţe opozabile faţă de terţi, dar numai în privinţa bunurilor care au fost atribuite în proprietate comostenitorilor.
Consecinţele efectului declarativ ale partajului
a) Actul juridic, îndeosebi cel de dispoziţie (vanzare sau grevare) referitor la un bun aflat în indiviziune, privit în materialitatea sa, încheiat de un coindivizar înainte de partaj cu incalcarea regulilor care guvernează indiviziunea, se consolideaza sau se desfiinţeaza cu efect retroactiv, după cum bunul care formează obiectul actului juridic a fost atribuit prin împărţeală copărtaşului contractant sau altui copărtaş. Dacă actul juridic (ex: constituirea unei ipoteci, a unui uzufruct etc.) s-a încheiat cu consimţământul tuturor coindivizarilor (regula unanimităţii), terţul poate valorifica integral dreptul împotriva copărtaşului atributar.
b) Partajul este opozabil terţilor chiar dacă nu respectă regulile de publicitate imobiliară. Aceasta deoarece partajul nu este translativ sau constitutiv de drepturi reale, iar copărtaşul atributar dobândeste drepturi exclusive care provin din succesiune.
c) Actul de partaj voluntar sau judiciar, nefiind translativ de proprietate, nu poate servi ca just titlu pentru uzucapiunea de 10-20 ani, dacă în masa indiviză s-a trecut un imobil care nu era proprietatea defunctului.
d) Nu se poate cere rezoluţiunea actului de împărţeală potrivit dreptului comun în caz de neexecutare a obligaţiilor rezultând din împărţeală (ex: neplata sultei intre coindivizari), deoarece copărtaşul atributar nu este succesorul în drepturi al celorlalţi.
e) Coindivizarii pot anihila consecinţele partajului, hotărând, de exemplu, că actul (de constituire de ipotecă, uzufruct etc.) încheiat de unul dintre ei asupra unui bun în timpul indiviziunii să rămână valabil indiferent de beneficiarul atribuirii sau ca pentru neplata sultei se poate cere rezolutiunea actului de împărteală. Aceasta deoarece declarativ al partajului "prezumat" de codul civil nu reprezinta o regulă imperativă, de ordine publică,
Obligaţia de garanţie între copărtaşi
Legea stabileşte în sarcina copartasilor o obligaţie reciproca de garanţie a bunurilor atribuite prin împărţeală pentru ca egalitatea dintre ei să nu fie afectată din cauze ulterioare finalizarii partajului. Comostenitorii sunt datori garanţi unul fata de celalalt numai cu privire la tulburările şi evicţiunile ce provin dintr-o cauză anterioară partajului. Prin urmare, deşi potrivit codului civil partajul nu produce efecte translative şi deci copărtaşii nu sunt succesori in drepturi unii faţa de alţii, totuşi împărţeala dă naştere unei obligaţii de garanţie in sarcina lor, ca si la actele translative cu titlu oneros, dacă unul dintre e ei suferă o pierdere din cauza unor tulburări ori evictiuni produse după imparţeala, dar din cauze anterioare acesteia, astfel încât egalitatea să fie restabilită între ei.
Obligaţia de garanţie este aplicabilă doar cu îndeplinrea următoarele condiţii:
a) Unul dintre copărtaşi a suferit o tulburare în exercitarea prerogativelor de proprietar sau alt drept consolidat in persoana sa prin efectul partajului. Tulburarea (evicţiunea) trebuie să fie de drept. Pentru simpla tulburare de fapt, fară temei juridic, copărtaşii nu răspund, cel in cauza putandu-se apara singur, de exemplu, prin acţiunea posesorie. Dacă tulburarea ar proveni de la un copărtaş se poate invoca "excepţia de garanţie" (quem de evictione tenet actio, eundem agentem repellit exceptio), ca şi în materia vanzarii-cumpărării.
Se admite că obligaţia de garanţie funcţionează şi în căzul viciilor ascunse ce reprezinta tulburări ale folosinţei. Aceasta desi legea, spre deosebire de materia vânzării-cumpărării, nu prevede expres acest lucru.
b) Tulburarea sau evicţiunea să aibă o cauză anterioară partajului. Ca şi in materia vânzării, copărtaşii nu răspund de împrejurări ivite după partaj. Ex.: exproprierea partiala sau totala a bunului.
c) Tulburarea sau evicţiunea să fie imputabilă altei persoane decat copărtaşului care a suferit pierderea. Ex.: copărtaşii nu răspund pentru uzucapiunea începută înainte, dar desăvârşită ulterior partajului, deoarece copartasul care a suferit pierderea, în calitate de proprietar exclusiv, avea posibilitatea să întrerupă prescripţia achizitivă. Iar dacă un tert il actioneaza in judecata pe copărtaş(ex: o acţiune în revendicare), dar nu i-a chemat în garanţie si pe copărtaşi, ei nu vor răspunde de evicţiune atunci cand pot dovedi că daca ar fi fost introduşi în proces ar fi avut mijloace potrivite sa-l apere împotriva terţului, putându-i opune excepţia procesului rău condus (exceptio mali processus).
d) Obligaţia de garanţie să nu fi fost înlăturată printr-o clauză de negaranţie stipulată în actul de împărţeală. O asemenea clauza trebuie să fie expresă (nu este suficientă cunoaşterea pericolului evicţiunii) şi specială. In acest ultim sens, trebuie arătate cauzele de evicţiune sau viciile pentru care garanţia este înlăturată.
Fiecare copărtaş este obligat, în proporţie cu partea sa ereditară sa-l despăgubeasca pe copărtaşul său de paguba suferită cand condiţiile de mai sus sunt îndeplinite şi tulburarea sau evicţiunea s-a produs. Copărtaşul garantat va suporta la randul sau partea corespunzatoare deoarece pierderea se împarte proporţional cu partile ereditare. De asemenea, toţi copărtaşii, inclusiv de cel garantat, vor suporta riscul insolvabilităţii dacă unul dintre copărtaşii garanţi este insolvabil.
Acţiunea în garanţie pentru evicţiune se prescrie în termenul general de prescripţie, iar pentru vicii ascunse în 6 luni. In cazul în care viciile au fost ascunse cu viclenie, termenul de prescriptie este de tot de 3 ani. In caz de evicţiune termenul curge de la data producerii ei, iar în cazul viciilor ascunse de la data descoperirii lor, însă cel mai târziu de la împlinirea unui an de la predarea lucrului de orice natură, cu excepţia construcţiilor, iar în cazul construcţiilor cel mai târziu de la împlinirea a trei ani de la predare (art.3, 5 şi 11 din Decretul nr.167/1958).
Creanţa care rezulta din garanţia împărţelii beneficiaza de privilegiul copărtaşului, dacă a fost conservat în condiţiile prevăzute de lege (art.1741 C.civ.). Privilegiul imobiliar va fi opozabil faţă de terţi cu respectarea regulilor de publicitate imobiliară întrucât garanţia nu provine din succesiune, ci din actul de împărţeală.
Pana acum nu am ajuns la un numitor comun care sa se incheie cu un partaj voluntar,
Citește mai mult
desi anterior a existat o intelegere mutuala cu parintii si sora mea conform careia mie urma sa imi revina proprietatea. Aceasta in conditiile in care eu m-am mutat in casa parinteasca si am renovat tot, realizand si alte investitii majore in perioada cat am avut grija de tata grav bolnav. In plus in acea perioada am fost de acord ca din contul tatalui meu sa i se puna surorii mele la dispozitie economiile parintilor, mie urmand sa imi ramana casa.In prezent aceste aspecte nu sunt recunoscute de nepoata mea, careia tatal acesteia i-a cedat si cota sa parte din mostenirea de pe uma sotiei.
In aceste conditii se poate invoca uzucapiunea sau ce alta modalitate de iesire din indiviziune se preteaza? Multumesc anticipat!
Citește mai mult
cartea funciarape numele nostru. Sotia fratelui locuieste de multi ani in acest imobil. Eu sunt plecat in Germania de 50 de ani iar fiica fratelui locuieste in Olanda de aprox. 15 ani. Datorita varstei mele (aproape 80 de ani) si a faptului ca , familia (sotia si cei 2 copii) nu avem niciun interes sa folosim cota ce imi revine din acest imobil dorim sa vindem cota noastra parte .
1.Care este varianta cea mai avantajoasa financiar? contra unei sulte eu as ceda cota mea cumnatei si nepoatei .
2.Se poate invoca uzucapiunea de catre cumnata in acest caz, avand in vedere ca merg foarte rar in Rommania? Mentionez ca in anul 1997 eu singur am reconstruit acest imobil cu o suma importanta de bani?
Va multumesc ptr. amabilitate.
Doresc sa fac partajul cu sotul, noi inca suntem casatoriti si nu divortam, mi-a zis ca trecem aparatmentul pe mine fara nici o pretentie. Cum trebuie sa procedez?
Vedeți mai multe
-un titlu de proprietate obținut recent având 6 titulari (frați) pentru un teren.
-3 titulari decedați înaintea obținerii acestui titlu, 3 în viață
-titularii decedați au moștenitori, dar trebuie adăugate și părțile care li se cuvin din terenul din acest titlu de proprietate.
-trebuie o declarație prin care fiecare titular al titlului, respectiv moștenitor, să recunoască părțile care i se cuvin lui, respectiv celorlalți? Ce model de declarație este necesar?
Citește mai mult
bunicii noastre. Moștenitorii unuia din cei 3 frați contestă curtea unde locuim și livada având pretenție la 1/3. Fără să fie dezbătută succesiunea, 2 din frați (din care unul este tatăl nostru) au făcut și 2 acte de vânzare cumpărare scrise de mână fără martori, bazate pe încredere și înțelegere între frați și neautentificate și pentru 2 terenuri. Menționez că, cele 2 terenuri provin din: unul din moștenirea de pe tată și vândut între frați și celălalt din moștenirea care ar reveni după mamă după dezbaterea succesiunii. Acum, cànd am deschis noi, moștenitorii, succesiunea după bunica, 2 moștenitori ai fratelui care a vândut nu recunosc moștenitorilor fratelui care a cumpărat, partajul menționat mai sus referitor la curte, livadă și nici actele de v-c scrise de mână, fără martori și neautentificate deși știu că vânzările s-au produs și au beneficiat de vânzări. Acești 2 moștenitori nu recunosc nici partajul descris mai sus prin care intrăm în posesia curții unde locuim și a livezii, având pretenție la 1/3 din curte și livadă. Menționăm că moștenitoarea celui de-al treilea frate nu are pretenție la nimic vrând să respecte înțelegerea între tatăl ei și cei 2 unchi. Tatăl nostru a plătit fraților lui prin înțelegere o anumită sumă de bani.Noi, moștenitorii fratelui care a cumpărat suntem sinceri, fără ascunzișuri, respectăm înțelegerea între părinții noștri frați care sunt decedați și dorim să intrăm legal în posesia curții în care locuim, a livezii, conform partajului de mai sus și a celor 2 terenuri cumpărate de părinții noștri, să devenim proprietari la partajul după producerea succesiunii după bunica.
Întrebări:
1. Sunt valabile partajul descris mai sus și cadastrul făcut de părinții noștri împreună cu dezmembrarea și donația?
2. Sunt valabile actele de v-c descrise ?
3. Cum putem intra în posesia terenurilor pe care le-am posedat și administrat în timpul vieții celor 3 frați și până în prezent fără a fi tulburați de nimeni?
4. Cum putem fi proprietari de drept (1/1) și a celorlalte 2/3 din curte și livadă conform renunțării celorlalți 2 frați prin partajul succesoral voluntar cu dare de dată certă?
5 . Care este procedura pentru a câștiga noi, moștenitorii fratelui care a cumpărat, dreptul la partajul după succesiunea bunicii pentru cele 2 terenuri cumpărate și contestate de moștenitorii fratelui care a vândut, deși ei știu de aceste 2 vânzări, au beneficiat de pe urma vânzării dar nu mai recunosc?
6. Cum putem face intabularea celor 2 terenuri cumpărate?
Vă rugăm din suflet să ne ajutați și vă suntem recunoscători.
Vă mulțumesc!
Moștenitor și au trecut 20 ani
Doresc sa știu dacă am act de lichidare a regimului comunitatii legale între mine și mama mea, care a decedat, mai trebuie sa fac succesiunea?!
Vă mulțumesc!
1. Pot inputernici pe un frate de al meu sa faca toate demersurile cu privire la mostenire?
2. Pot trimite acest document prin email sau trebuie sa fie originalul?
3.Cu privire la actele de identitate vor fi
Citește mai mult
aceptate copii de pe pasaport? Eu am luat numele sotiei la casatorie care am incheiat-o in 1985 in Romania. Va trebuie cumva sa aiba si actele mele de nastere si casatorie. Astea le-ar putea scoate din Romania, ii va trebuie un alt document pentru a scoate aceste copii? MultumescCitește mai mult
cel mai bine sa va dea el exact modelul scris si cu el va puteti duce la ambasada sau consulat si va va face procura exact cum va trebuie. Sanatate,Avem urmatoarea speta:
In procedura de imparteala succesorala ,unul dintre mostenitorii trecuti in Titlul de proprietate renunta la partea sa in favoarea celorlati 2 comostenitori din Titlu.Se certifica in actul notarial declaratia experesa de renuntare.
Dupa 2 ani de la incheierea actului, persoana care a renuntat a decedat.Exista un mostenitor al celui decedat.
Intrebare:In ce masura mostenitorul poate ataca actul de partasj succesoral voluntar?
Va rugam sa aveti bunavointa unui raspuns competent.
Cu multumiri sincere
Mulțumesc anticipat pt.raspuns.
Pentru actele necesare și procedură, vedeți acest articol: notari.pro/contract/partaj
Găsiți mai multe modele de partaj pe site-ul nostru, chiar și un calculator de taxe.
notari.pro/calculator-taxe-partaj
notari.pro/modele-acte-notariale/
deveni proprietari de drep astfel:sotia pe apartamentul din provincie, fata pe apartamentul din Bucuresti si baiatul pe prprietatea de langa provincie(casa si
Citește mai mult
teren).Copii sunt deacord cu aceasta imparteala. Este nevoie sa ne despagubim intre noi sau faptulca fieca va detine cate o proprietate este suficient un partaj voluntar.Actele pe care le vom face vrem sa fie irevocabile, neatacabile, adica fiecare sa stea linistit (ma refer mai ales la copii).Astept un raspuns la solicitarea mea si va multumesc pentru timpul acordat.
Tatal meu are datorii la banca si are in proprietate o garsoniera. As dori sa stiu daca in caz de deces, banca are drept asupra garsonierei, sau mai exact daca eu sunt responsabila pentru plata datoriei. Multumesc
Citește mai mult
asupra lotului de bunuri atribuit voluntar prin acelasi Certificat de mostenitor, inscrierea in Cartea funciara facandu-se pentru toate bunurile dobandite de la defuncti, in cota de 1/2 pentru fiecare mostenitor, nerespectandu-se partajul succesoral voluntar din certificatul de mostenitor(la Focsani),pe motiv ca nu este respectat art 1144 C.Civ. Va rog sa-mi comunicati daca certificatul de mostenire astfel intocmit este unul viabil, recunoscut sau doar la Oficiul de cadastru din Focsani trebuie facuta cerere de reexaminare a inscrierii in Cartea funciara .Multumesc frumos!SPETA-DE CURAND MATUSELE MELE VITREGE M AU ABORDAT PT SUCCESIUNE,TATAL A FOST CASATORIT LEGAL CU MAMA 11 ANI.ELE SE ASCUND IN CEEA CE PRIVESTE SUPRAFETELE DE TEREN,SI CA NOTARUL HOTARASTE CE MI SE CUVINE.ELE NU COMUNICA DELOC.CE MI S AR CUVENI,SAU CUM SE CALCULEAZA?
Varul meu este plecat, nu reușesc sa facem aceasta partajare, iar eu doresc sa plătesc locul ce îmi revine la cimitir.. Impozit și sa vând terenul arabil, dar neavând aceasta partajare e imposubil
Ce trebuie sa fac
Acțiune judecătorească?
Va rog sa-mi spuneti urmatoarele:
- pentru aceasta sunt obligatorii cadastrul si intabularea celor doua apartamente?
- declararea sunei sulte de 10000 de euro implica modificarea taxelor notariale, fata de situatia in care cele doua apartamente se declara ca avand acelasi pret (fara sulta)?
Cuantumul sultei nu afectează onorariul notarial pentru partaj.
Am divortat de sotul meu in 2002,dar nu am facut partajul.In urma cu 4 ani el a decedat si acum eu si copiii am dori sa vindem casa si terenul.Imi puteti spune ce etape ar trebui sa urmam?
Va multumesc
2. După obținerea certificatului de moștenitor, acesta va fi înscris în cartea funciară. Dacă terenul nu are cadastru și intabulare va trebui să contactați mai întâi un expert cadastrist pentru a realiza documentația cdastrală.
3. După înscrierea certificatului de moștenitor în cartea funciară, puteți vinde imobilul împreuna cu copiii (nu este necesar și partajul dacă vindeți împreună).
Tatal meu impreuna cu alte 5 rude au mostenit un teren pentru care rudele au demarat procedura pentru realizarea formalitatilor necesare emiterii titlului de proprietate. Tatal meu nu doreste sa participe momentan la aceste formalitati din lipsa de fonduri. Intrebarea mea este: ce am putea face pentru a amana acest lucru pentru ca ceilalti nu vor sa inteleaga ca noi momentan nu suntem pregatiti pentru aceste cheltuieli? Am prefera sa amanam dar nici nu vrem sa ii impiedicam pe ceilalti sa-si faca actele?
Multumesc pentru ajutor.
Cu stima.
Citește mai mult
in continuare. Intrebarea mea este daca banca este obligata si in acelasi timp interesata sa-mi dea acordul solicitat ? La intrebarea mea adresata bancii mi s-a spus ca partajul se face numai in caz de divort, dar undeva in codul civil am citit ca partajul se poate face si intre coproprietari.Mai exact va rog sa-mi comunicati textul de lege si articolul daca se poate face partaj in cazul descris mai sus. Va multumesc. Cu multa stima Maria Baja.Banca nu este obligată să vă dea acordul. În practică băncile dau astfel de acorduri dacă nu există riscuri/motive întemeiate pentru refuz.
Intrebarea mea este, se poate face acest partaj fara intocmirea in prealabil a documentatiei cadastrale si intabularea bunurilor imobile, urmand ca ulterior fiecare mostenitor sa-si intocmeasca documentatia si sa-si intabuleze partea ce-i revine?
Cu alte cuvinte, se poate dezbate succesiunea la notariat și să obțineți certificatul de moștenitor cu privire la un imobil care nu are cadastru și intabulare. Însă, dacă după eliberarea certificatului de moștenitor doriți și partajarea imobilului care nu are cadastru, va trebui să vă adresați în prealabil unui expert cadastrist pentru realizarea documentației cadastrale.
1. Tranşele valorice la care se calculează onorariul notarial în funcție de valoarea imobilului
a) până la 6.000 lei - 2,7%, dar nu mai puţin de 150 lei/certificat de moştenitor
b) de la 6.001 lei la 30.000 lei - 162 lei + 1,35% pentru ce depăşeşte 6.001 lei
c) de la 30.001 lei la
Citește mai mult
60.000 lei - 486 lei + 0,6% pentru ce depăşeşte 30.001 leid) peste 60.001 lei - 665 lei + 0,45% pentru ce depăşeşte 60.001 iei
Avem pe site și un calculator de taxe cu care puteți afla onorariul pe care îl veți plăti la biroul nostru pentru dezbaterea moștenirii: Calul onorariu notarial succesiune
2. În instanță, cererile în materia partajului judiciar se taxează la 3% din valoarea acestora, deci în anumite cazuri taxa judiciară poate fi și de 2 ori mai mare ca cea notarială. De asemenea, pt. stabilirea calităţii de coproprietar şi stabilirea cotei-părţi ce se cuvine fiecărui coproprietar în instanță trebuie să mai plătiți și 50 lei pentru fiecare coproprietar. Referitor la întrebarea despre realizarea acțiunii în instanță fără avocat, nu este recomandat să faceți acest lucru deoarece riscați să faceți o cerere necorespunzătoare care v-ar putea fi inclusiv anulată de către instanță dacă prezintă anumite lipsuri.
Ceilalti doi mostenitori imi cedeaza mie ambele terenurile, trebuie neaparat sa facem cadastru dupa iesirea din indiviziune?
După obținerea certificatului suplimentar, pentru a putea ieși din indiviziune asupra terenurilor moștenite prin contract notarial de partaj trebuie să realizați mai întâi cadastrul și intabularea terenurilor în cartea funciară.
Unchiul meu a fost si a luat Titlul de proprietate pe pamantul bunicului meu numai pe numele lui,fara a declara si ceilalti frati(pe mama mea si inca un unchi)si acum ,noi mostenitorii vrem sa facemun partaj voluntar al acestui pamant(mentionez ca si cei trei frati sunt decedati acum -unchii mei si mama mea)deoarece nu s-a efectuat succesiunea! Se poate efectua acest partaj succesoral daca toti mostenitorii suntem deacord? Multumesc anticipat !
In primul rând doresc sa va mulțumesc anticipat pentru răspuns.
As dori un răspuns clar la următoarea situație: cineva este proprietar pe un bun(apartament în cazul de fata)și se face un act la notar "PARTAJ VOLUNTAR" în favoarea surorii proprietarului în care se stipulează ca respectivul nu mai are nici o pretenție la acest bun.
Întrebarea mea este dacă acest document "PARTAJ VOLUNTAR" se poate ataca ulterior de către urmașii proprietarului chiar dacă sa făcut specificația ca respectivul nu mai are nici o pretenție?
Va mulțumesc.
Doresc sa fac un partaj succesoral. In urma acceptarii unei mosteniri, eu cu fratele meu detinem in cote parti egale (50%) o casa. Unul dintre noi doreste casa in intregime. Va rog sa-mi raspundeti daca in urma partajului, conform noului cod civil, acesta are efect declarativ sau translativ? Se considera ca cel care a avut 50% din casa, in urma partajului a efectuat "o instrainare" a dreptului de proprietate? Va intreb pentru ca ne este necesara o declaratie notariala din care sa rezulte ca unul dintre noi nu am avut si nu am instrainat o casa, începând cu 1 ian 1990. Va rog mult sa-mi raspundeti.
Cu stima,
Cezar