Împărțeala de ascendent
Impărţeala de ascendent (partaj de ascendent) este un act juridic solemn prin care o persoană îşi împarte avutul în totalitate sau numai în parte între moştenitorii săi eventuali din clasa descendenţilor.
Imparteala de ascendent poate fi făcută în două feluri :
- printr-un act juridic între vii, sub forma unei împărţeli-donaţie;
- printr-un act juridic pentru cauză de moarte, adică în forma unei împărţeli testamentare (cea mai des utilizată in practica).
Din punct de vedere al naturii salo juridice, partajul de ascendent este un act mixt deoarece, pe de o parte este o împărţeală, iar pe die alta, o donaţie sau o dispoziţie testamentară (adică o liberalitate, fiind astfel guvernată atat de normele juridice privitoare la ieşirea din indiviziune, cat şi de cele privitoare la liberalităţ' (intre vii sau testamentare, dupa caz).
Imparteala de ascendent prezinta atat avantaje cat şi dezavantaje.
Avantaje:
a) evitarea în mai mare măsură, a neînţelegerilor privitoare la alcătuirea loturilor ;
b) posibilitatea repartizării acestora prin atribuire, ţinîndu-se seama — pe baza principiilor de echitate — de interesele sau aptitudinile fiecărui urmaş, ceea ce nu este posibil în cazul tragerii la sorţi la care se recurge în ipoteza împărţelii succesorale obişnuite;
c) celeritatea şi evitarea cheltuielilor în efectuarea ieşirii din indiviziune etc.
Dezavantajele sunt in general acelea care decurg din faptul că, în cazul împărţelii întregului patrimoniu, de cujus — dacă nu şi-a rezervat uzufructul sau nu a stipulat în favorul său o rentă viageră — se expune riscului eventualei ingratitudini a celor pe care i-a gratificat.
Imparteala de ascendent făcută sub forma donaţiei are ca efect transformarea proprietăţii bunurilor de la ascendentul donator la descendentul donatar, chiar de la data efectuării ei.
Cand împarteala de ascendent se face prin act de ultimă voinţă, transmisiunea succesorală respectivă derogă de la dreptul comun, deoarece în acest caz moştenirea nu trece la urmaşi în stare de indiviziune, ci împărţită, iar această împărţire este rodul voinţei dispunătorului şi nu a copărtaşilor. Pentru a fi valabilă, împarteala de ascendent trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :
A. De formă: să îmbrace fie forma autentică prevăzută de lege pentru donaţii, fie cea prevăzută de lege pentru testamente;
B. De fond
a) cu privire la persoane : poate fi făcută numai de către părinţi şi ceilalţi ascendenţi ai persoanelor gratificate; poate fi făcută numai între descendenţii dispunătorului (copii, nepoţi de fii etc.); urmează să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii!, pe toţi copiii în viata ai dispunătorului, precum şi pe toţi descendenţii copiilor predecedaţi ; cei între care se-face (descendenţi) trebuie să aibă vocaţia succesorală utilă la moştenirea dispunătorului ; în momentul efectuării toate persoanele gratificate trebuie să poată şi să voiască să vina la moştenirea dispunătorului;
b) cu privire la obiectul împărţelii: bunurile care constituie obiectul acesteia să constituie proprietatea exclusivă a dispunătorului; dacă se face prin act juridic între vii, împărţirea nu poate cuprinde decat bunuri prezente, dar (consecinţă a irevocabilităţii donaţiilor) nu şi viitoare;
c) cu privire la modul în care se efectuează: trebuie să constituie, din punct de vedere intelectual, un act unitar şi să fie opera dispunătorului; să fie efectivă; să respecte principiul egialităţii de valoare — avantajarea unuia dintre copăitaşi poate fi făcută numai în limitele cotităţii disponibile care, desigur, poate fi atribuită chiar în întregime unui singur moştenitor — precum şi pe acela al egalităţii în natură. Comoştenitorul vătămat în partea sa legitimă (rezervă succesorală) poate ataca actul de împărţeală prin acţiunea în reducţiune succesorală (îndreptată împotriva comoştenitorilor şi avand, deci, un caracter personal). Termenul de prescripţie al acestei acţiuni este de 3 ani de la data deschiderii succesiunii sau de la data cand moştenitorul în cauză a luat cunoştinţă despre faptul că a fost lezat în drepturile sale. Imparteala de ascendent poate cuprinde şi constituirea de legate în favorul unor alte persoane. Prin ea nu se poate, însă, aduce atingere rezervei succesorale a soţului supravieţuitor al dispunătorului.
Alte articole:
Întrebări și răspunsuri: Împărțeala de ascendent
