Succesiunea după decesul celui de-al doilea părinte: cine moștenește și ce reguli se aplică
După decesul celui de-al doilea părinte, trebuie clarificat cine are în mod concret dreptul la moștenire, ce bunuri și datorii intră în masa succesorală, dacă există testament și care sunt cotele ce revin fiecărei persoane chemate la succesiune. Vom răspunde în continuare la cele mai frecvente întrebări privind drepturile copiilor, drepturile soțului supraviețuitor, durata, termenele și costurile procedurii succesorale notariale.
Cine moștenește când ambii părinți sunt decedați?
După decesul ambilor părinți, în cele mai multe situații, copiii sunt principalii moștenitori legali. Totuși, pot exista și alte persoane chemate la moștenire, precum soțul supraviețuitor, moștenitori testamentari sau, în lipsa descendenților, alte rude prevăzute de lege. De asemenea, în practică, pe lângă succesiunea ultimului părinte decedat, trebuie avută în vedere și succesiunea rămasă nedezbătută după primul părinte decedat.
Calculator cote succesorale legale
Aflați cine vine la succesiune și cât îi revine fiecărui moștenitor în funcție de situația familiei, folosind calculatorul de cote succesorale.
Ce trebuie făcut după decesul celui de-al doilea părinte
După deces, este necesar să se stabilească cine vine la moștenire, ce bunuri și datorii a avut defunctul, dacă există donații sau testamente care trebuie avute în vedere și ce acte sunt necesare pentru dezbaterea succesiunii. Dacă moștenitorii se înțeleg cu privire la împărțirea bunurilor și la cota care revine fiecăruia, se pot adresa unui birou notarial pentru dezbaterea amiabilă a succesiunii. Notarul public îi va ghida în privința actelor și a pașilor de urmat și se va ocupa de cele mai importante aspecte ale procedurii.
Dezbaterea succesiunii la notar
Procedura succesorală se desfășoară la un birou notarial de la domiciliul celui de-al doilea părinte decedat. În cadrul acestei proceduri, notarul verifică actele de stare civilă, actele de proprietate, identifică moștenitorii, stabilește masa succesorală și cotele care revin fiecăruia potrivit legii și, după caz, testamentului.
Masa succesorală include și datoriile
O moștenire cuprinde atât activul succesoral, adică bunurile rămase de la defunct, cât și pasivul, respectiv datoriile și obligațiile defunctului care trebuie avute în vedere la dezbaterea succesiunii. Moștenitorii răspund pentru pasivul succesoral numai cu bunurile din patrimoniul moștenit, proporțional cu cota succesorală care le revine. Prin urmare, ei nu vor plăti datoriile defunctului din averea personală, ci doar din ceea ce moștenesc de la acesta.
Acte necesare pentru dezbaterea moștenirii la notar
În general, vor fi necesare: certificatul de deces, actele de stare civilă ale moștenitorilor și, în funcție de bunurile moștenite, acte de proprietate, extrase de carte funciară, acte auto, documente bancare, certificate fiscale, testamentul, dacă există, precum și alte înscrisuri relevante pentru stabilirea patrimoniului defunctului. Vedeți aici toate actele necesare, în funcție de situația dumneavoastră.
Recomandare practică: înainte de dezbaterea succesiunii, este util să fie identificate toate bunurile și eventualele datorii, dar notarul public poate elibera certificat de moștenitor și numai pentru o parte din bunuri, putând ulterior emite și un certificat suplimentar pentru cele rămase.
De asemenea, notarul public sesizat va verifica registrele naționale notariale pentru a vedea dacă succesiunea nu a fost deja înregistrată la un alt birou notarial, ce moștenitori au acceptat sau au renunțat la moștenire și dacă există testamente.
Termene importante în materie succesorală
Termenul de 1 an pentru opțiunea succesorală
Dreptul de opțiune succesorală se exercită în termen de 1 an de la data decesului. În acest interval, succesibilul poate accepta sau renunța la moștenire.
Regula termenului de 2 ani și impozitul
Dacă succesiunea este finalizată în termen de 2 ani de la deces, moștenitorii nu mai datorează impozitul de 1% aferent transferului proprietății prin moștenire. După depășirea acestui termen, ei vor avea obligația să plătească impozitul prevăzut de lege.
5 reguli esențiale privind moștenirea după decesul ultimului părinte
- Copiii fac parte din clasa I de moștenitori legali și au prioritate la succesiune.
- Soțul supraviețuitor poate veni la moștenire în concurs cu descendenții, de exemplu dacă părintele decedat s-a recăsătorit.
- În lipsa copiilor, moștenirea se transmite celorlalte clase de moștenitori, în ordinea prevăzută de lege.
- Rezerva succesorală limitează libertatea de a dispune prin testament.
- Costurile succesiunii trebuie analizate distinct de regimul fiscal aplicabil.
1. Copiii sunt principalii moștenitori legali
În dreptul român, copiii defunctului fac parte din clasa I de moștenitori legali și sunt chemați cu prioritate la succesiune. După decesul celui de-al doilea părinte, aceștia împart moștenirea potrivit regulilor legale sau dispozițiilor testamentare, iar bunurile rămân, de regulă, în indiviziune până la partaj.
Dacă unul dintre copiii defunctului este predecedat, descendenții acestuia pot veni la moștenire prin reprezentare succesorală, în locul părintelui lor.
Atenție la bunurile ascunse sau nedeclarate
Dacă un moștenitor ascunde bunuri, acte sau informații relevante pentru succesiune, pot apărea consecințe juridice importante în procedura de dezbatere și împărțire a moștenirii.
2. Soțul supraviețuitor participă la succesiune
Dacă părintele decedat era căsătorit la data decesului, soțul supraviețuitor vine la moștenire împreună cu ceilalți moștenitori legali. În concurs cu descendenții, soțul supraviețuitor are, în principiu, o cotă de 1/4 din moștenire.
În practică, această situație apare frecvent în cazurile de recăsătorire, atunci când defunctul are copii dintr-o căsătorie anterioară și un soț supraviețuitor dintr-o căsătorie ulterioară.
Concubinul nu moștenește legal
Partenerul de viață necăsătorit nu are vocație succesorală legală. Dacă defunctul a dorit să îi lase bunuri, acest lucru se putea face prin testament, însă numai în limitele permise de lege și cu respectarea rezervei succesorale, acolo unde aceasta există.
3. Ce se întâmplă dacă defunctul nu are copii
Dacă ultimul părinte decedează fără a lăsa descendenți, moștenirea se transmite către celelalte clase de moștenitori legali, în ordinea prevăzută de Codul civil. În funcție de situație, pot veni la moștenire soțul supraviețuitor, părinții defunctului, frații și surorile ori alte rude colaterale chemate de lege.
În dreptul român, rudele colaterale au vocație succesorală legală numai până la gradul al IV-lea inclusiv.
4. Rezerva succesorală și cotitatea disponibilă
În cadrul oricărei succesiuni, trebuie făcută distincția între rezerva succesorală și cotitatea disponibilă. Legea protejează anumiți moștenitori rezervatari, ceea ce înseamnă că aceștia nu pot fi înlăturați complet de la moștenire prin testament.
Rezerva succesorală reprezintă, în principiu, jumătate din cota succesorală legală care s-ar fi cuvenit moștenitorului rezervatar. Restul patrimoniului constituie cotitatea disponibilă, adică partea de care defunctul putea dispune liber prin testament.
Ce înseamnă în practică
Un testament poate produce efecte importante, însă nu poate încălca rezerva succesorală a moștenitorilor protejați de lege. De aceea, conținutul testamentului trebuie analizat întotdeauna în raport cu structura concretă a familiei și cu drepturile rezervatarilor.
5. Costurile și regimul fiscal al succesiunii
Este important să se facă distincția între costurile procedurii notariale și impozitul datorat statului. În general, moștenitorii vor avea de achitat onorariul notarial, cheltuielile administrative și, după caz, impozitul prevăzut de lege.
| Momentul finalizării succesiunii | Regim fiscal aplicabil |
| În termen de până la 2 ani de la deces | În principiu, fără impozitul de 1% |
| După depășirea termenului de 2 ani | Poate deveni datorat impozitul de 1% |
Notă: costul concret al succesiunii depinde în principal de valoarea bunurilor moștenite și de timpul trecut de la deces. Folosiți calculatorul nostru de taxe și aflați pe loc care sunt costurile în cazul dumneavoastră.
Întrebări frecvente
Cine moștenește după decesul celui de-al doilea părinte?
În cele mai multe situații, copiii sunt principalii moștenitori legali. Dacă există și un soț supraviețuitor, acesta participă la moștenire potrivit cotei prevăzute de lege. În lipsa descendenților, pot veni la moștenire alte rude, în ordinea stabilită de Codul civil.
Ce cotă are soțul supraviețuitor dacă există copii?
În concurs cu descendenții defunctului, soțul supraviețuitor are, în principiu, dreptul la 1/4 din moștenire. Restul de 3/4 revine copiilor sau altor descendenți, potrivit regulilor legale.
În cât timp pot accepta sau renunța la moștenire?
Acceptarea sau renunțarea la succesiune se poate face prin declarație notarială în termen de 1 an de la deces. De asemenea, pentru aplicarea regimului fiscal favorabil, este importantă finalizarea succesiunii în termen de 2 ani de la deces.
Se plătește impozit dacă succesiunea se face după 2 ani?
Da. Dacă succesiunea este finalizată după depășirea termenului de 2 ani de la deces, poate deveni datorat impozitul de 1% prevăzut de lege pentru transferul proprietății prin moștenire.
Moștenitorii pot prelua și datoriile defunctului?
Da. Masa succesorală include atât bunurile, cât și datoriile defunctului. La dezbaterea succesiunii trebuie avut în vedere atât activul, cât și pasivul succesoral. Important: Moștenitorii răspund pentru pasivul succesoral numai cu bunurile din patrimoniul moștenit, proporțional cu cota succesorală care le revine. Prin urmare, ei nu vor plăti datoriile defunctului din averea personală, ci doar din ceea ce moștenesc de la acesta.
Ce se întâmplă dacă succesiunea după primul părinte nu a fost dezbătută?
În practică, după decesul celui de-al doilea părinte, poate fi necesară clarificarea și a situației succesorale rămase nerezolvate după primul părinte decedat. De aceea, notarul va analiza actele, bunurile și calitatea moștenitorilor în raport cu fiecare succesiune care trebuie dezbătută.
Ce se întâmplă dacă moștenitorii nu se înțeleg?
Dacă există neînțelegeri privind bunurile, cotele sau împărțirea moștenirii, succesiunea nu mai poate fi dezbătută la notariat. Dacă nu se poate ajunge la o înțelegere, moștenitorii au posibilitatea să se adreseze judecătoriei pentru soluționarea litigiului de către instanță.
Utile:
- Calculator taxe succesiune
- Calcul cote succesorale legale. Cine și cât moștenește?
- Acte necesare pentru deschiderea succesiunii la notar
- Cât durează o succesiune la notariat sau în instanță ?