Revocarea Donaţiei pentru Ingratitudine
Revocarea donaţiei pentru ingratitudine este o modalitate legală de desființare a actului de donaţie de către instanța de judecată pentru cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 1023 Cod Civil.
Noul Cod Civil enumeră succint, la articolul precitat, trei cauze de revocare a donaţiei pentru ingratitudine, care reprezintă încălcări a obligaţiei morale de recunoştinţă pe care donatarul trebuie să o manifeste faţă de persoana care l-a gratificat:
1) Dacă donatarul a atentat la viaţa donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, ştiind că alţii intenţionează să atenteze, nu l-a înştiinţat
În acest caz este suficient să se stabilească intenţia donatarului de a-l ucide pe donator. Prin urmare, nu este necesar ca donatarul să fie condamnat penal pentru săvărşirea unei asemenea fapte; este suficient ca donatarul să fi manifestat în mod neîndoielnic voinţa de a cauza moartea donatorului sau a unei persoane apropiate lui, indiferent de rezultatul acțiunii sale criminale.
Așadar, pentru această cauză de ingratitudine, instanța va dispune revocarea donației chiar și când condamnarea penală a donatarului ar fi imposibilă, ca efect al prescrierii răspunderii penale, al amnistiei sau al decesului donatorului.
Revocarea donaţiei nu este însă posibilă dacă donatarul l-a ucis pe donator din culpă (fără intenţie), în legitimă apărare sau în lipsa discernământului.
Noul Cod Civil prevede și posibilitatea de a revoca donaţia pentru cazul când donatarul ar avea cunoştinţă de intenţia altor persoane de a atenta la viaţa donatorului, dar nu îl anunță pe acesta din urmă. Legea sancționează astfel pasivitatea celui gratificat care acceptă posibilitatea comiterii unui atentat faţă de donator, încălcându-și obligaţia de recunoştinţă asumată prin contractul de donație.
2) Dacă donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave faţă de donator
Fapta penală este orice faptă prevăzută de legea penală, dar care nu constituie în mod obligatoriu și infracţiune. O faptă penală poate afecta atât persoana donatorului, cât şi bunurile sale. Fapta trebuie să aibă o anumită gravitate pentru a determina revocarea donaţiei, dar nu este necesară o hotărâre de condamnare. În practica judiciară, o instanță a hotărât că fapta donatarului de a fi cooperat, în timpul vieţii donatorului, la falsificarea unui testament cu intenţia de a determina transferul bunurilor din patrimoniul familiei dispunătorului în patrimoniul celui gratificat este un act de ingratitudine pentru care trebuie revocată donaţia. (D. Alexandresco, Explicaţiunea, tom III, p. 445-446).
Injuriile sunt manifestări care ating onoarea, demnitatea sau reputaţia donatorului. Injuriile pot fi cuvinte scrise sau vorbite scrieri sau fapte ofensatoare care lezează onoarea şi demnitatea donatorului, fără a avea importanţă dacă au fost realizate în public sau în secret. Aceste fapte trebuie să aibă o anumită gravitate pe care instanţa de judecată o va aprecia în pentru fiecare cauză în parte, prin raportare la circumstanţe concrete precum condiţia socială şi educaţia părţilor, sexul şi vârsta lor, împrejurările în care au fost comise injuriile şi consecinţele efective asupra persoanei donatorului.
În practica instanțelor de judecată, simpla stare conflictuală sau certurile de intensitate moderată survenite între părţile contractului de donaţie nu au atras, de regulă, revocarea donaţiei. De exemplu, un tribunal a hotărât că afirmaţia unui donatar despre donator că ar fi devenit „hrăpăreţ, egoist, dominat de lăcomie" nu constituie o injurie gravă la adresa donatorului, ci doar una moderată. Nici faptul că donatarul l-a chemat în judecată pe donator pentru ieșirea din indiviziune nu a fost considerată de către tribunal cauză de revocare a donației pentru ingratitudine, întrucât donatorul doar şi-a valorificat dreptul conferit de lege. (Tribunalul Sibiu, decizia civilă nr. 108/2011)
Donatarul trebuie să săvârşească faptele grave arătate mai sus cu intenţie, deci nu din culpă. Aceasta pentru că ingratitudinea nu poate fi presupusă în lipsa intenţiei. De exemplu, donația nu poate fi revocată pentru ingratitudine dacă donatarul ar fi cauzat moartea donatorului sau a persoanei apropiate din imprudenţă, nebunie sau în legitimă apărare.
3) Dacă donatarul refuză în mod nejustificat să asigure alimente donatorului ajuns în nevoie
Pentru a atrage revocarea donaţiei, refuzul de alimente trebuie ca donatorul să fi avut nevoie şi să fi cerut alimente donatarului care l-a refuzat deşi ar fi avut posibilitatea să îi ofere.
Refuzul nu poate fi sancţionat cu revocarea dacă donatorul avea rude sau alte persoane obligate şi în situaţia de a-i acorda întreţinere.
Altă condiţie pentru ca revocarea să fie aplicabilă este ca alimentele sa aibă o valoarea mai mică decât cea a bunului donat, ţinându-se seama și de starea în care se afla bunul la momentul donaţiei.
În practică, o instanță a hotărât că fapta pârâtului donatar, pretinsă de reclamanţi, de a-i împiedica să-şi lucreze terenul şi să culeagă recoltele de pe teren nu se circumscrie ipotezei refuzului de alimente şi nu justifică revocarea donaţiei, existând alte posibilităţi legale pentru ca reclamanţii să obţină accesul la teren (C.A. Craiova, decizia civilă nr. 3536/2005)
Donatorul nu are acţiune prin care să solicite întreţinere de la donatar şi nici donatarul nu poate cere restituirea prin echivalent a prestaţiilor efectuate de bunăvoie, conform art. 1471 Cod Civil, chiar dacă existau persoane obligate la întreţinerea donatorului.
Acţiunea în revocarea donaţiei pentru ingratitudine
Cererea de chemare în judecată prin care se solicită revocarea pentru ingratitudine trebuie depusă la judecătorie în termen de un an din ziua în care donatorul a ştiut că donatarul a săvârşit fapta de ingratitudine. Această acţiune are următoarele caracteristici:
a) Este o acţiune strict personală (intuitu personae) a donatorului. Pentru că implică dezlegarea unei probleme morale de vinovăţie şi de iertare sau de aplicare a pedepsei civile, acţiunea în revocare nu poate fi exercitată nici de creditorul donatorului pe calea acţiunii oblice (art. 1560 Cod Civil) şi nici de moştenitorul său, deşi acţiunea are caracter patrimonial.
Moştenitorii donatorului nu pot introduce cererea de revocare, cu excepţia cazului în care donatorul a decedat în termenul de un an prevăzut de art. 1024 al. 1 Cod Civil, fără să îl fi iertat pe donatar. De asemenea, moştenitorii pot introduce acţiunea în revocare în termen de un an de la data morţii donatorului, dacă acesta a decedat fără să fi cunoscut cauza de revocare.
b) Donatorul sau, în cazurile arătate, moştenitorul său, îl poate ierta pe donatar deoarece este vorba de posibilitatea aplicării unei sancţiuni civile, sancţiune care nu se produce niciodată de drept. În schimb, donatorul nu poate renunţa cu anticipaţie la acţiune; de exemplu, prin introducerea unei clauze de renunțare la dreptul de a solicita revocarea donației pentru ingratitudine în cadrul contractul de donaţie.
c) Acţiunea în revocare, în ipoteza în care prin contractul de donaţie sunt gratificaţi mai mulţi donatari, este admisibilă doar împotriva donatarilor care s-au făcut vinovaţi de ingratitudine.
De asemenea, ca să fie admisibilă, acţiunea în revocarea donaţiei se formulează numai împotriva autorului faptei de ingratitudine, ea neputând fi pornită şi nici continuată contra eventualilor moştenitori ai donatarului.
d) Este o acţiune în restituire cu caracter de sancțiune strict personală şi nu o acţiune în rezoluţiune. De aceea, admiterea acţiunii în revocarea donaţiei nu produce efecte retroactive faţă de terţi, drepturile dobândite de aceştia rămânând neatinse.
Totuşi, din partea donatarului restituirea trebuie să fie integrală. Prin urmare, restituirea trebuie să constea fie în bunul dăruit cu toate accesoriile sale, dacă n-a fost înstrăinat, fie în despăgubirea reclamantului-donator de sarcinile constituite în folosul terţelor persoane (ipotecă, uzufruct etc.) sau din plata valorii integrale a bunului, apreciată din momentul pronunţării hotărârii de revocare. În ambele cazuri se va ţine seama de sporul de valoare sau de degradările provenite din faptul donatarului sau al terţului.
Revocarea pentru ingratitudine nu produce efecte cu privire la drepturile reale asupra bunului donat dobândite de la donatar, cu titlu oneros, de terţii de bună-credinţă şi nici asupra garanţiilor constituite în favoarea acestora. În cazul bunurilor supuse unor formalităţi de publicitate, dreptul terţului trebuie să fi fost înscris anterior înregistrării cererii de revocare în registrele de publicitate aferente. (Art. 1026 Cod Civil)
Fructele se restituie numai de la data cererii de revocare conform art. 1025 al. 2 Cod Civil.
Legiuitorul a hotărât ca data restiturii fructelor să fie cea a cererii de revocare pentru că în momentul introducerii cererii este incertă atitudinea donatorului, respectiv dacă îl va ierta sau nu pe donatar.
Toate donaţiile, inclusiv cele autentice sau făcute prin dar manual, sunt supuse revocării pentru cauză de ingratitudine.
donatiea,E posibil?multumesc
Ea sta la fratele meu de patru ani (acum are 89de ani).
Cu un an in urma fratele meu a duso la un notar sa-i faca act donatie nuda proprietate cu uzufruct viager(fara Ca' noi ceilalti trei frati sa stim) Precizez Ca' mama mea vrea sa mearga la ea acasa ,pentru Ca' nu realizeaza Ca' nu mai are casa.Ce as putea sa fac?,Va multumesc anticipat pentru raspuns.
Va multumesc
În funcție de gravitatea injuriilor aduse de către soțul dv. donatoarei, donația ar putea fi revocată în instanță. Pentru detalii, vedeți în articol al doilea caz de revocare a donației pentru ingratitudine: 2) Dacă donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave faţă de donator".
Vedeți mai multe
"a) dacă donatarul a atentat la viaţa donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, ştiind că alţii intenţionează să atenteze, nu l-a înştiinţat;
b) dacă donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave faţă de donator;
c) dacă donatarul refuză în mod
Citește mai mult
nejustificat să asigure alimente donatorului ajuns în nevoie, în limita valorii actuale a bunului donat, ţinându-se însă seama de starea în care se afla bunul la momentul donaţiei."Citește mai mult
de prostata)il bruscheaza, intr-un cuvant nu mai are grija deloc de el. L-a fraierit , in conceptia mea. Cand am intrbat-o de ce nu a trecut clauza convenita in act a zis ca nu a vrut notarul.In atare situatie credeti ca tata mai poate revoca donatia facuta?
PS. Donatia a fost facuta acum 1 an si jumatate dar tata abia acum a intrat in posesia de fapt a unui duplicat de pe actul de donatie care a stat ascuns la sora mea!
Multumesc si astept, in masura in care doriti, un raspuns de la dvs. Cu respect.
"a) dacă donatarul a atentat la viaţa donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, ştiind că alţii intenţionează să atenteze, nu l-a înştiinţat;
b) dacă donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave faţă de donator;
c) dacă donatarul refuză în mod nejustificat să asigure alimente donatorului ajuns în
Citește mai mult
nevoie, în limita valorii actuale a bunului donat, ţinându-se însă seama de starea în care se afla bunul la momentul donaţiei."Am gasit un text de lege care zice ceva de genul:
- Donaţia se revocă de drept atunci când ulterior perfectării ei, donatorul dobandeste un copil din căsătorie sau din afara căsătoriei...
Asta vreau eu sa stiu daca nefiind tatal natural al copilului,mai este valabil acest paragraf din lege? copilul infiat poate mosteni cota parte din apartamentul donat?
Multumesc