Cazuri de nedemnitate succesorala
Legea prevede trei cazuri de nedemnitate: atentatul la viaţa celui care lasă moştenirea; acuzaţia capitală calomnioasă împotriva celui care lasă moştenirea şi nedenunţarea omorului a cărui victimă a căzut cel care lasă moştenirea.
Atentatul la viaţa celui care lasă moştenirea
Pentru ca un moştenitor să fie înlăturat de la moştenire datorită acestui caz de nedemnitate, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
- moştenitorul să fi omorât sau să fi pus în executare hotărârea de a omorî pe cel despre a cărui moştenire este vorba (omor sau tentativă de omor). Infracţiunile trebuie săvârşite cu intenţie directă sau indirectă. Astfel, uciderea din culpa sau lovirile ori vatamarile cauzatoare de moarte nu atrag sanctiunea nedemnitatii intrucat au fost savarsite fara intentie.
- moştenitorul să fi fost condamnat penal în calitate de autor, coautor, instigator, complice sau chiar favorizator pentru omor sau tentativă de omor, iar hotărârea de condamnare să fi rămas definitivă.
Nedemnitatea nu va opera dacă mostenitorul:
- a fost achitat;
- a fost scos de sub urmărire penală;
- a decedat înainte de condamnare;
- fapta săvârşită a fost amnistiată (amnistie antecondamnatorie);
- sancţiunea penală s-a prescris.
Nedemnitatea operează de drept, fiind inutil ca instanţa civilă să pronunţe nedemnitatea. Dacă totuşi se contesta nedemnitatea, instanţa civilă va fi chemată să constate că în latura penala condamnarea a intervenit pentru fapta prevăzută de legea civilă şi că astfel, în puterea legii, moştenitorul este îndepărtat de la moştenire ca nedemn.
Acuzaţia capitală calomnioasă împotriva celui care lasă moştenirea
Este o cauza de nedemnitate care a devenit inaplicabila prin abolirea pedepsei cu moartea.
Aceasta ar intervini în cazul în care moştenitorul a făcut un denunţ, o plângere sau o mărturisire capitală, calomnioasă împotriva celui care lasă moştenirea. Caracterul calomnios al faptei trebuie să fie constatat printr-o hotărâre penală definitivă de condamnare a moştenitorului.
Nedenunţarea omorului a cărui victimă a fost de cujus
Este nedemn moştenitorul care, având cunoştinţă de uciderea celui care lasă moştenirea, nu denunţă omorul (nu şi ucigaşul) organelor competente. Această nedenunţare este sanctionata de lege prin nedemnitatea mostenitorului, dar numai daca acesta era major la data faptelor, a cunoscut omorul si nu l-a denuntat. De asemenea, nedenuntarea omorului nu trebuie sa fie, potrivit legii, scuzabila (pentru persoanele care, potrivit legii, nu sunt obligate sa denunte omorul, intruct se gasesc in raporturi de rudenie cu ucigasul).
În cazul nedenuntarii omorului nu se cere o condamnare penală prealabilă.
"In cazul reprezentarii succesorale, cand, spre exemplu, in situata in care defunctul ar fi avut doi copii dintre care unul a predecedat, lasand in urma lui un copil. In acest caz, daca am aplica principiul proximitatii gradului de rudenie, copilul in viata al defunctului, fiind ruda de gradul intai, ar urma sa culeaga mostenirea si l-ar inlatura de la mostenire pe nepotul de fiu al defunctului. Asadar, aceasta solutie nedreapta este inlaturata prin institutia reprezentarii succesorale care permite nepotului sa urce in
Citește mai mult
locul parintelui predecedat pentru a culege partea de mostenire ce s-ar fi cuvenit acestuia daca ar fi fost in viata la data deschiderii mostenirii."Cititi principiul proximitatii gradului de rudenie.