Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor
În timpul casniciei, soţul care locuieşte în locuinţa proprietatea exclusivă a celuilalt beneficiaza de un drept de folosinţă asupra acesteia. Prin asimilare, art.4 din Legea 319/1944 a prevăzut că soţul supravieţuitor are în momentul deschiderii moştenirii, în afară de celelalte drepturi succesorale, si un drept de abitaţie asupra casei de locuit, in principal dacă aceasta face parte din masa succesorala şi el nu are o altă locuinţă proprie.
Acest drept de abitatie al soţului supravieţuitor operează indiferent de moştenitorii cu care vine în concurs la moştenire.
Condiţiile dreptului de abitatie
Soţul supravieţuitor beneficiaza de dreptul de abitaţie dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:
- să fi locuit la data deschiderii moştenirii în locuinta (casa, apartament etc.) care formează obiectul dreptului de abitaţie;
- să nu aibă altă locuinţă proprie;
- să nu devină prin moştenire proprietarul exclusiv al locuinţei; astfel, în cazul în care soţul supravieţuitor este unicul moştenitor al defunctului, în calitate de proprietar nu poate avea în plus şi un dezmembrământ al aceluiaşi drept de proprietate;
- locuinţa asupra căreia se constituie dreptul de abitaţie să facă parte din masa succesorală, adică să fi aparţinut soţului decedat, exclusiv sau in proprietate comună cu alte persoane;
- dacă soţul supravieţuitor moşteneşte locuinţa împreună cu alţi comoştenitori, dreptul de abitaţie îi va permite să o folosească doar potrivit necesităţilor şi nu în raport cu cota parte dobândită prin moştenire;
- defunctul nu a dispus altfel; astfel, dreptul de abitaţie poate fi înlăturat de defunct fiindcă soţul supravieţuitor nu este rezervatar asupra acestui drept, ci doar asupra drepturilor prevăzute de art.1 din Legea 319/1944
Caractere juridice
Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor se caracterizează prin:
- este un drept real care are ca obiect o casă de locuit; De regula, conditia aceasta este indeplinita cand sotul supravietuitor a domiciliat in locuinta respectiva. Stabilirea domiciliului se face in mod liber si este suficienta probarea locuirii statornice in casa care face obiectul dreptului de abitatie. Prin urmare, nu este neaparat necesara existenta mutatiei de domiciliu pe cartea de identitate. De asemenea, nu este necesar ca sotul supravietuitor sa fi convietuit cu defunctul in locuinta respectiva la data deschiderii mostenirii.
- este un drept temporar care durează până la ieşirea din indiviziune sau până la recăsătorirea soţului supravieţuitor, dar cel puţin un an de la deschiderea moştenirii; Daca sotul supravietuitor va continua sa foloseasca locuinta si dupa incetarea dreptului de abitatie (daca locuinta nu a cazut in lotul sau prin imparteala sau daca nu s-a facut imparteala, dar s-a recasatorit), acesta poate fi obligat la plata chiriei daca foloseste mai mult decat cota sa parte din dreptul de proprietate asupra locuintei. In cazul in care sotul supravietuitor nu a obtinut nicio cota-parte din locuinta in urma partajului succesoral, comostenitorii proprietari pot solicita evacuarea sa in conditiile schimbului obligatoriu de locuinta.
- este un drept strict personal, inalienabil şi insesizabil, deci titularul sau nu il poate vinde sau greva în favoarea altei persoane; Moştenitorii au dreptul sa ceara restrângerea dreptului de abitaţie şi să procure soţului supravieţuitor locuinţă în altă parte. In cazul in care nu se inteleg ei vor putea sa sesizeze instanta judecatoreasca.
- este cu titlu gratuit, în sensul că soţul supravieţuitor nu este obligat să plătească chirie moştenitorului care este proprietarul locuinţei atat timp cât beneficiaza de acest drept. Daca sotul supravietuitor este si comostenitor al locuintei, gratuitatea ii profita in sensul ca nu poate fi obligat la plata chiriei, nici inainte si nici dupa imparteala pentru cota-parte corespunzatoare drepturilor comostenitorilor.
Alte articole:
Întrebări și răspunsuri: Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor




