Dreptul de abitație al soțului supraviețuitor: condiții și stingere
Dreptul de abitație îi permite soțului supraviețuitor să continue să locuiască gratuit, pentru o perioadă limitată, în locuința în care a trăit până la decesul celuilalt soț, dacă aceasta face parte din bunurile moștenirii și sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.
Acest drept nu îl transformă pe soțul supraviețuitor în proprietarul exclusiv al locuinței. El reprezintă o protecție temporară, distinctă de cota de proprietate dobândită prin moștenire.
- dreptul de abitație este gratuit;
- se aplică indiferent dacă soțul moștenește împreună cu copii, părinți, frați sau alte rude;
- se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an de la deces;
- poate dura mai mult de un an dacă partajul nu a fost realizat;
- încetează mai devreme dacă soțul supraviețuitor se recăsătorește.
Ce înseamnă dreptul de abitație al soțului supraviețuitor?
Potrivit art. 973 Cod civil, soțul supraviețuitor beneficiază de un drept de abitație asupra casei în care a locuit până la data deschiderii moștenirii, dacă locuința face parte din bunurile succesorale și acesta nu este titularul unui alt drept real de folosință asupra unei locuințe corespunzătoare nevoilor sale.
Dreptul de abitație îi permite soțului să folosească locuința, chiar dacă aceasta este moștenită și de alte persoane. El nu modifică însă cotele de proprietate stabilite prin certificatul de moștenitor și nu înseamnă că soțul supraviețuitor dobândește întreaga casă.
Dreptul există indiferent de clasa de moștenitori cu care soțul vine în concurs. Prin urmare, se poate aplica inclusiv atunci când casa este moștenită împreună cu descendenții defunctului.
Condițiile dreptului de abitație
Pentru ca soțul supraviețuitor să beneficieze de acest drept, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
- la data decesului să fi avut în continuare calitatea de soț, căsătoria nefiind desfăcută printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau prin eliberarea unui certificat de divorț;
- să fi locuit în casa sau apartamentul respectiv până la data deschiderii moștenirii;
- locuința sau drepturile defunctului asupra acesteia să facă parte din bunurile moștenirii;
- soțul supraviețuitor să nu fie titularul unui alt drept real care îi permite folosirea unei locuințe corespunzătoare nevoilor sale.
Nu orice posibilitate de cazare în altă parte înlătură acest drept. Textul legal se referă la existența unui drept real de folosință asupra unei alte locuințe corespunzătoare, nu la simplul fapt că soțul ar putea locui temporar la copii, la rude sau la alte persoane.
De asemenea, nu este suficient ca soțul supraviețuitor să dorească să se mute după deces într-un alt apartament al defunctului. Dreptul legal privește locuința în care acesta trăia până la deschiderea moștenirii.
Este necesar ca locuința să fi aparținut exclusiv defunctului?
Nu este necesar ca defunctul să fi fost proprietarul exclusiv al locuinței. Dreptul poate exista și atunci când în masa succesorală intră numai o cotă-parte din casă sau apartament.
Dacă locuința era bun comun al soților, se stabilește mai întâi partea care îi aparține deja soțului supraviețuitor. Numai partea defunctului intră în masa succesorală. Soțul folosește propria cotă în calitate de proprietar, iar dreptul legal de abitație îi poate proteja temporar folosința locuinței și în raport cu partea moștenită de ceilalți succesori.
Dacă imobilul aparține în acte unei alte persoane și niciun drept asupra lui nu intră în masa succesorală, dreptul prevăzut de art. 973 Cod civil nu se poate exercita asupra acelui imobil. În situațiile în care casa a fost construită pe terenul unei alte persoane sau actele de proprietate nu corespund situației reale, trebuie stabilit mai întâi cine este proprietarul construcției și ce drepturi intră în succesiune.
Dacă soțul supraviețuitor este singurul moștenitor și dobândește întreaga locuință în proprietate, dreptul de abitație nu mai are o utilitate distinctă, deoarece acesta poate folosi casa în temeiul propriului drept de proprietate.
Pentru cotele aplicabile în concurs cu copiii, părinții, frații sau alte rude, consultați articolul despre dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor.
Cât durează și când se stinge dreptul de abitație?
Dreptul de abitație se stinge la efectuarea partajului succesoral, dar nu mai devreme de un an de la data deschiderii moștenirii.
Termenul de un an nu reprezintă durata maximă a dreptului. Dacă moștenitorii nu realizează partajul în acest interval, dreptul de abitație poate continua și după împlinirea unui an, până la partaj.
Exemplu
Dacă partajul este realizat la șase luni după deces, dreptul de abitație continuă, în principiu, până la împlinirea unui an.
Dacă partajul este realizat după trei ani, dreptul poate continua până la acel moment.
Prin excepție, dreptul încetează înainte de împlinirea termenului de un an dacă soțul supraviețuitor se recăsătorește.
Fiind un drept strict personal, el nu se transmite moștenitorilor soțului supraviețuitor.
Poate fi restrâns dreptul de abitație?
Oricare dintre moștenitori poate solicita restrângerea dreptului dacă locuința nu este necesară în întregime soțului supraviețuitor.
De exemplu, dacă imobilul este mult mai mare decât necesitățile locative ale unei singure persoane, se poate cere limitarea folosinței la partea necesară, cu respectarea condițiilor concrete ale locuinței.
Poate fi oferită o altă locuință soțului supraviețuitor?
Moștenitorii pot cere schimbarea locuinței asupra căreia se exercită dreptul de abitație dacă îi pun la dispoziție soțului supraviețuitor o altă locuință corespunzătoare.
Prin urmare, soțul nu poate fi îndepărtat pur și simplu din locuință. Înlocuirea trebuie să privească o locuință corespunzătoare nevoilor sale, iar în lipsa unui acord între părți situația va fi soluționată de instanța competentă.
Caracterele juridice ale dreptului de abitație
Dreptul legal de abitație al soțului supraviețuitor este:
- un drept real – conferă folosința directă a locuinței;
- gratuit – soțul supraviețuitor nu datorează chirie pentru folosința întemeiată pe acest drept;
- temporar – nu este, prin el însuși, un drept viager;
- strict personal – este acordat numai soțului supraviețuitor și nu se transmite moștenitorilor săi;
- inalienabil – nu poate fi vândut sau cedat unei alte persoane;
- insesizabil – nu poate fi urmărit de creditorii titularului.
Gratuitatea privește lipsa chiriei datorate pentru exercitarea dreptului de abitație. Aceasta nu înseamnă că soțul supraviețuitor este scutit automat de toate cheltuielile curente legate de folosirea locuinței.
Trebuie menționat dreptul de abitație în certificatul de moștenitor?
Dreptul de abitație se naște prin efectul legii atunci când sunt îndeplinite condițiile art. 973 Cod civil. El nu ia naștere numai prin înscrierea sa în certificatul de moștenitor.
Prin urmare, faptul că dreptul nu a fost menționat în certificat nu înseamnă automat că soțul supraviețuitor nu beneficiază de el. Este însă util ca situația locuinței și drepturile părților să fie clarificate în cadrul procedurii succesorale.
Dacă moștenitorii contestă existența, întinderea, restrângerea sau înlocuirea dreptului de abitație, litigiul va fi soluționat de instanța competentă să judece partajul moștenirii.
Dreptul legal de abitație este viager?
Nu. Dreptul prevăzut de art. 973 Cod civil este temporar și se stinge potrivit regulilor prezentate mai sus.
El nu trebuie confundat cu un drept de abitație viageră constituit printr-un act juridic sau prin testament. Proprietarul unei locuințe poate constitui, în condițiile legii, un drept de abitație sau de uzufruct în favoarea soțului ori a unei alte persoane.
Uzufructul este mai larg decât dreptul de abitație: acesta poate conferi nu numai folosința bunului, ci și dreptul de a culege fructele sale, în limitele stabilite prin actul constitutiv. Dreptul de abitație urmărește în principal asigurarea locuirii titularului.
Cum se soluționează neînțelegerile dintre moștenitori?
Litigiile privind dreptul de abitație sunt soluționate de instanța competentă să judece partajul moștenirii, de urgență, în camera de consiliu.
Instanța poate analiza, în funcție de cererea formulată și de situația concretă:
- dacă sunt îndeplinite condițiile dreptului de abitație;
- întinderea spațiului necesar soțului supraviețuitor;
- restrângerea dreptului;
- înlocuirea locuinței cu una corespunzătoare;
- momentul la care dreptul s-a stins.
Întrebări frecvente
Fostul soț sau fosta soție beneficiază de dreptul de abitație?
Nu. Dreptul legal de abitație aparține soțului supraviețuitor, adică persoanei care avea încă această calitate la data decesului.
Dacă divorțul fusese finalizat printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau prin eliberarea certificatului de divorț înainte de deces, fostul soț nu beneficiază de dreptul prevăzut de art. 973 Cod civil.
Acesta poate avea însă drepturi proprii asupra unor bunuri comune nepartajate, dar acestea sunt drepturi de proprietate rezultate din fostul regim matrimonial, nu un drept succesoral de abitație.
Are drept de abitație soțul care nu locuia în acel apartament?
Nu, în principiu. Dreptul legal privește casa în care soțul supraviețuitor a locuit până la data deschiderii moștenirii.
Faptul că defunctul sau un alt membru al familiei deținea și o altă locuință nu îi permite soțului supraviețuitor să aleagă ulterior asupra cărui imobil să exercite dreptul legal de abitație.
Dacă dreptul de abitație nu apare în certificatul de moștenitor, mai există?
Da, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. Dreptul ia naștere prin efectul art. 973 Cod civil, nu numai prin menționarea sa în certificatul de moștenitor.
Dacă existența sau întinderea dreptului este contestată de ceilalți moștenitori, problema poate fi soluționată prin acordul părților sau de instanța competentă.
Mai beneficiază de acest drept dacă deține o altă locuință?
Nu, dacă este titularul unui drept real care îi permite să folosească o altă locuință corespunzătoare nevoilor sale.
Nu este suficientă însă simpla posibilitate de a fi primit temporar în locuința copiilor sau a altor rude. Trebuie analizat dacă soțul are efectiv un drept real de folosință și dacă locuința respectivă este corespunzătoare nevoilor sale.
Îl pot evacua copiii defunctului pe soțul supraviețuitor?
Nu îl pot evacua pur și simplu cât timp dreptul legal de abitație există și este exercitat în condițiile legii.
Moștenitorii pot solicita restrângerea dreptului ori înlocuirea locuinței cu una corespunzătoare. În lipsa unui acord, asupra acestor măsuri se va pronunța instanța competentă.
După stingerea dreptului de abitație, posibilitatea de a continua folosirea locuinței depinde de cotele de proprietate și de rezultatul partajului.
Dreptul de abitație al soțului supraviețuitor este pe viață?
Nu. Dreptul legal este temporar. El se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an de la deschiderea moștenirii, și poate înceta mai devreme dacă soțul supraviețuitor se recăsătorește.
Un drept viager poate fi constituit separat, printr-un act juridic sau prin testament, în condițiile legii.
Există drept de abitație dacă locuința este pe numele altei persoane?
Nu în temeiul art. 973 Cod civil, dacă locuința sau un drept al defunctului asupra acesteia nu face parte din masa succesorală.
Dacă soții au construit casa pe terenul altei persoane, au contribuit la lucrări ori actele nu reflectă situația reală, trebuie stabilite mai întâi drepturile de proprietate și eventualele creanțe. Aceste probleme nu pot fi rezolvate numai prin invocarea dreptului legal de abitație.
Cum poate fi protejat pe viață soțul care locuiește într-o casă ce aparține exclusiv celuilalt?
Dreptul legal de abitație după deces este numai temporar. Pentru o protecție mai amplă pot fi analizate, în timpul vieții proprietarului, soluții precum testamentul, constituirea unui drept de abitație viageră, uzufructul sau transmiterea unei cote din proprietate.
Soluția potrivită depinde de situația familiei, de existența copiilor sau a altor moștenitori rezervatari și de efectele fiscale și patrimoniale ale fiecărui act.
Doriți să dezbateți succesiunea după soț sau soție?
Dacă ultimul domiciliu al persoanei decedate a fost în București, puteți apela la biroul nostru notarial pentru dezbaterea succesiunii, eliberarea certificatului de moștenitor și clarificarea drepturilor asupra locuinței.