Partaj succesoral. Notiune, felurile si obiectul impartelii, capacitatea de exercitiu necesara
Notiunea si felurile partajului
Partajul sau împarteala este modalitatea prin care se realizeaza iesirea din indiviziunea succesorala. Mai exact, este operatiunea juridica care pune capat starii de indiviziune prin împartirea, în natura si/sau prin echivalent, a bunurilor aflate în coproprietate si care are ca efect înlocuirea retroactivă a cotei-părţi ideale, indivize, asupra acestora, cu drepturi exclusive ale fiecăruia dintre coindivizari asupra anumitor bunuri sau valori determinate în materialitatea lor.
Procedura impartelii este reglementata de codul civil, codul de procedura civila, Legea 36/1995 a notarilor publici, dar si de alte acte normative.
Partajul poate fi provizoriu (1) sau definitiv (2). Partajul definitiv este, la rândul său, total sau parţial.
(1) Partajul provizoriu (sau împărţeala de folosinţă) este acela prin care coindivizarii (coproprietari sau coposesori) cad de acord asupra unei împărţeli temporare a folosinţei bunurilor care compun masa indiviză sau a unora dintre ele. Dacă între coidivzari există neîntelegeri cu privire la folosinţa bunurilor indivize şi partajul folosinţei nu se poate rezolvă prin acordul lor, împărţeala folosinţei se poate solicita în instanţă. Asadar, acţiunea în justiţie nu trebuie neapărat să aibă ca obiect împărţeala definitivă, aşa cum practica judecatorească şi chiar doctrina a statuat multă vreme în trecut. Partajul folosinţei pronunţat de instanta nu poate fi considerat incompatibil cu starea de indiviziune, iar solutionarea neîntelegerilor privind folosinta bunurilor prezinta interes dpdv. practic. Astfel, este justificata posibilitatea realizarii partajului de folosinta pe cale judecatoreasca, daca imparteala este posibila în fapt fara vatamarea intereselor coproprietarilor si daca nici unul dintre ei nu cere iesirea din indiviziune (partajul proprietatii). Numai cererea de iesire definitiva din indiviziune a unui coproprietar împiedica partajul folosintei pe cale judecatoreasca, deoarece nimeni nu poate fi obligat sa ramâna în indiviziune.
Totusi, deoarece in cazul impartelii provizorii nu se pot îndeplini formele de publicitate imobiliara, acesta îngreuneaza circulatia bunurilor succesorale imobile. Iar, în caz de deces al unora dintre coindivizari, cand se realizeaza transmisiuni succesorale succesive care se suprapun, creeaza dificultati în stabilirea drepturilor succesorale ale fiecarui copartas si în realizarea împartelii propriu-zise (de proprietate) a mostenirii.
(2) Imparteala definitiva a proprietatii este cea care pune capat, cu efect retroactiv, starii de indiviziune. Partajul definitiv al proprietatii, indiferent daca se realizeaza prin intelegere sau pe cale judecatoreasca, poate fi total - cand are ca obiect întreaga masa indiviza, sau partial - cand are ca obiect numai unul sau anumite bunuri succesorale si comostenitorii si-au manifestat expres sau tacit vointa sa ramâna în indiviziune asupra celorlalte bunuri.
Cand exista trei sau mai multi coindiviziari, partajul poate fi partial si în raport de persoane. De exemplu, daca numai unul (sau unii) dintre ei cere despartirea partilor la care are dreptul, iar ceilalti doresc sa ramâna în indiviziune asupra bunurilor ramase dupa satisfacerea solicitantilor.
Partajul partial este inadmisibil cand toti coindivizarii solicita iesirea din indiviziune sau partajarea tuturor bunurilor indivize.
Conditiile generale de fond ale împartelii mostenirii vizeaza calitatea persoanelor care o pot cere, capacitatea lor de exercitiu si, rareori, necesitatea unei autorizatii.
Persoanele care pot cere împarteala mostenirii.
Persoanele care pot solicita imparteala mostenirii sunt:
- coindivizarii (mostenitorii legali si legatarii universali sau cu titlu universal). Legatarul cu titlu particular, cand dobândeste un drept real asupra unui bun determinat, nu devine si coindivizar. De aceea, el nu are calitatea sa ceara iesirea din indiviziune (cu exceptia legatului care a avut ca obiect o cota-parte ideala asupra unui bun determinat).
- succesorii în drepturi ai coindivizarilor. Ei se subroga în drepturile coindivizarilor si pot, de asemenea, sa ceara împarteala sau sa continue actiunea in instanta initiata de autorul lor. De exemplu: dobânditorii prin acte între vii (cesionarii) de drepturi succesorale, iar, în caz de moarte a unui coindivizar, mostenitorii lui, care se bucura de drepturile succesorale prin retransmitere (succesiuni succesive). In acest din urma caz, daca un coindivizar decedat are mai multi mostenitori, se creeaza doua stari de indiviziune (mase indivize), astfel încât se impune partajul acestora în ordinea deschiderii succesiunilor, separat sau în cadrul aceluiasi dosar.
- creditorii personali ai coindivizarilor pot cere împarteala sau continua actiunea de împarteala promovata de coindivizarul debitor, pe calea actiunii oblice, dreptul de a cere iesirea din indiviziune neavând caracter exclusiv personal.
- creditorii mostenirii/succesiunii pot cere partajul pe cale oblica, deoarece se afla într-o situatie asemanatoare celei a creditorilor personali ai succesorilor.
Imparteala se poate efectua numai cu participarea tuturor coindivizarilor, sub sanctiunea nulitatii (inopozabilitatii) actului de partaj, chiar daca s-ar fi "rezervat" bunuri coindivizarului lipsa, fie si corespunzatoare cotei sale partilor. Aceasta regula ramane valabila, indiferent de cine solicita imparteala, atat pentru partajul prin intelegere cat si pentru cel pe cale judecatoreasca.
Capacitatea de exercitiu necesara pentru a solicita si a participa la împartire
Imparteala este asimilata unui act de înstrainare (de dispozitie) si nu de administrare a patrimoniului, chiar daca partajul produce efecte declarative de drepturi si nu translative. Faptul ca, totusi, partajul este asimilat unui act de instrainare se datoreaza consecintelor pe care le are acesta asupra patrimoniilor coindivizarilor.
Toti coindivizarii participanti la împarteala (inclusiv în cadrul procedurii succesorale notariale) trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu. Ocrotoriul legal va trebui sa reprezinte, respectiv sa asiste persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restrânsa la incheierea actelor de partaj, nefiind suficienta o încuviintate prealabila. In cazul contrarietatii de interese între ocrotitor si cel ocrotit (ex.: daca ambii ar avea calitatea de coindivizari) este necesara numirea unui curator special în conditiile art.105 si 132 codul familiei. Daca sunt mai multi incapabili cu interese contrarii, pentru fiecare se va numi un curator. Autoritatea tutelara va trebui sa numeasca un curator si în cazul în care unul dintre coindivizari este disparut.
Incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare este necesara în cazul persoanelor lipsite de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restrânsa numai daca împarteala se face prin buna învoiala, chiar si în cadrul procedurii succesorale notariale în conditiile art.81 alin.3 din Legea nr.36/1995.
Incuviintarea autoritatii tutelare nu este necesara in cadrul partajului judiciar deoarece, in acest caz, interesele incapabilului vor fi ocrotite de instanta. De altfel, refuzul autoritatii tutelare de a da incuviintarea nu ar putea împiedica împarteala pentru ca nimeni nu poate fi obligat sa ramâna cu bunurile în stare de indiviziune. Totusi, învoiala dintre parti, realizata în cursul judecatii (tranzactie judiciara), necesita autorizatie, deoarece aceasta este o împarteala prin buna învoiala, iar instanta nu mai judeca, ci doar verifica legalitatea întelegerii.
Pentru partajul folosintei bunurilor indivize partile trebuie sa indeplineasca doar conditiile prevazute de lege pentru încheierea actelor de administrare a patrimoniului. Prin urmare, in acest ultim caz, partile nu trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina.
Autorizatie. Iesirea din indiviziune prin buna învoiala sau pe cale judecatoreasca nu este conditionata, potrivit legii, de obtinerea in prealabil a unei autorizatii administrative. Numai daca în masa succesorala se gasesc constructii si împarteala lor în natura potrivit propunerilor de partaj necesita modificari arhitectonice, va fi necesara obtinerea autorizatiei potrivit Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor. In lipsa autorizatiei, lucrarea nu va putea fi executata cu respectarea legii, putand fi desfiintata, aplicându-se si alte sanctiuni prevazute de lege. Nici hotarârea instantei nu poate sa tina loc de autorizatie.
Iesirea din indiviziune cu statul sau unitatile administrativ-teritoriale nu necesita o autorizatie speciala, partajarea facându-se potrivit dreptului comun. Insa partajarea bunurilor (imobilelor) aflate în indiviziune cu domeniul public sau privat al comunelor, oraselor sau judetelor se poate tace numai cu participarea sau reprezentarea consiliului local sau judetean (art.76 din Legea nr.69/1991 privind administratia publica.
Obiectul partajului
Bunurile care fac obiectul împartelii
Obiectul partajului îl constituie numai bunurile la care se refera drepturile reale ale defunctului transmise mostenitorilor, spre deosebire de obiectul transmisiunii succesorale, care cuprinde drepturile si obligatiile defunctului cu caracter patrimonial. Creantele defunctului, precum si pasivul succesoral se impart între mostenitorii universali si cu titlu universal proportional cu partea ereditara a fiecaruia. In schimb, mostenitorii dobandesc drepturile reale asupra bunurilor din patrimoniul succesoral în stare de indiviziune. Deoarece bunurile nu sunt susceptibile de diviziune prin efectul legii, mostenitorii dobândesc cote-parti ideale din dreptul real asupra bunurilor corespunzatoare drepturilor succesorale ale fiecaruia, urmând ca drepturile exclusive asupra bunurilor concrete din mostenire sa fie stabilite prin împarteala daca defunctul nu a facut o împarteala de ascendent.
Prin urmare, obiectul împartelii îl constituie, în principiu, numai bunurile asupra carora poarta drepturile reale ale defunctului si care s-au transmis asupra mostenitorilor. Aceasta regula de principiu cunoaste doua exceptii:
- lucrurie care nu sunt supuse partajului, desi exista în patrimoniul succesoral la data deschiderii mostenirii (I);
- bunurile care formeaza obiectul împartelii, desi nu au facut parte din masa succesorala la data deschiderii mostenirii (II).
De asemenea, în cadrul împartelii prin intelegere sau in instanta se solutioneaza si alte probleme patrimoniale între coindivizari. De exemplu, contributia mostenitorilor la datoriile succesorale platite de unul dintre ei peste partea sa din datorie; daca nu se înteleg, actiunea de regres având acest obiect poate fi valorificata (daca nu s-a facut separat) în cadrul actiunii de partaj, desi - evident - nu este vorba de împarteala, ci de valorificarea unei creante rezultând din plata facuta peste partea contributiva din datorie (gestiune de afaceri sau subrogatie legala).
(I) Bunurile existente în patrimoniul succesoral nesupuse partajului.
Asemenea bunuri sunt:
a) bunurile individual determinate care formeaza obiectul unor legate cu titlu particular se dobândesc de legatar, ca si creantele, la data deschiderii mostenirii si deci nu formeaza obiectul partajului. Legatarul participa la imparteala in calitate de indivizar numai daca legatul are ca obiect o cota-parte din dreptul de proprietate asupra unui bun individual determinat (ex: cota de 1/4 dintr-un imobil). Indiviziunea poate fi atat totala (asupra universalitatii succesorale), cat si partiala (asupra unui bun din universalitate).
Daca legatul are ca obiect un dezmembramânt al proprietatii, bunul va forma obiectul partajului numai sub raportul proprietatii dezmembrate. In acest sens s-a hotarât ca daca în masa succesorala se gaseste un imobil cumparat de cel care lasa mostenirea cu rezerva uzufructului viager în favoarea vânzatorului, la partaj va putea fi inclusa numai nuda proprietate.
b) Bunurile care, prin destinatia sau prin natura lor, nu se pot împarti, cum sunt:
- anumite amintiri de familie (poze, portrete, diplome si decoratii, locurile de veci etc.). Acestea ramân în indiviziune. Daca intre coindivizare exista neîntelegeri cu privire la ruda la care trebuie sa ramana amintirile de familie, instanta urmeaza sa hotarasca si acest aspect.
- servitutile si partile comune din imobile destinate folosintei în comun (curtea comuna, subsolul, podul casei, drumul de acces etc) si care fac obiectul dreptului de proprietate comuna fortata si perpetua în mod exceptional, se poate proceda la împarteala cu acordul coproprietarilor, daca bunul, prin natura sa, permite împarteala (ex.:curtea, podul, pivnita etc.). Instanta este îndreptatita sa dispuna împarteala si fara acordul coproprietarilor, daca, tinând seama de natura si destinatia functionala a bunului, aceasta posibilitate exista în fapt fara sa lezeze interesele vreunui coproprietar;
- dreptul real de folosinta asupra locurilor de înmormântare si lucrarilor funerare (care, de regula, se transmit în indiviziune sotului supravietuitor si rudelor celor mai apropiate ale defunctului, potrivit regulamentelor cimitirelor si care pot forma obiectul partajului numai în mod exceptional) .
Adaugirile si îmbunatatirile efectuate de unul sau unii dintre copartasi asupra bunurilor succesorale nu fac obiectul împartelii propriu-zise, insa urmeaza a fi desocotite între copartasi daca bunul în cauza nu cade în lotul copartasului care le-a efectuat.
In ceea ce priveste constructia ridicata de de cuius pe terenul altuia, ea formeaza obiectul partajului - cu titlu de drept de superficie - daca lucrarea s-a efectuat cu acordul proprietarului terenului. In lipsa acordului, prin efectul accesiunii imobiliare artificiale, proprietarul terenului va dobândi si proprietatea constructiei, astfel încât în masa partajabila va intra numai "dreptul de a folosi constructia, precum si dreptul de a primi despagubire din partea proprietarului terenului... în cazul în care si-ar exercita dreptul de accesiune imobiliara" .
Aceste reguli se vor aplica în mod corespunzator si în cazul construirii de catre unul dintre coproprietari pe terenul mostenit, aflat în indiviziune, tinând seama si de posibilitatea atribuirii terenului în cauza constructorului, mai ales daca ceilalti nu au manifestat nici o opunere, atribuire care produce efecte retroactive (declarative).
(II) Bunurile care fac obiectul partajului, desi nu au existat în masa succesorala la data deschiderii mostenirii.
Din aceasta categorie fac parte:
a) bunurile reincluse in masa succesorala ca efect al reductiunii liberalitatilor excesive sau al raportului donatiilor.
b) bunurile care intra în masa succesorala în temeiul subrogatiei reale cu titlu universal, de exemplu, drept obtinut din vânzarea unui bun succesoral care nu este partajabil în natura sau despagubirile platite pentru distrugerea unui bun succesoral de catre un tert.
c) terenurile asupra carora se reconstituie dreptul de proprietate al defunctului în conditiile Legii nr.18/1991. Aceste terenuri pot forma obiectul partajului numai dupa ce mostenitorii au primit titlul de proprietate, adeverinta eliberata de comisia fondului funciar nefiind suficienta.
d) fructele naturale, civile sau industriale produse de bunurile succesorale dupa data deschiderii mostenirii formeaza si ele obiectul partajului, sporind masa succesorala prin accesiune si se cuvin tuturor coindivizarilor, afara numai daca ei au procedat anterior la o împarteala a folosintei. Comostenitorul care a folosit un bun succesoral (ex: a locuit in casa) va fi obligat sa aduca la masa de împartit echivalentul banesc al folosintei, daca nu justifica un titlu pentru folosinta gratuita a bunului peste cota-parte ce-i apartine (ex: un comodat convenit cu comostenitorii, dreptul de abitatie al sotului supravietuitor etc.). Cota-parte din fructe poate fi solicitata atat în cadrul partajului succesoral, cat si prin actiune separata. Cererea privind cota-parte din fructe este imprescriptibila daca fructele naturale si industriale exista în materialitatea lor în momentul sesizarii instantei si sunt revendicate ca atare, si prescriptibila în 3 ani ca drept de creanta cât priveste fructele civile sau echivalentul banesc al celor naturale ori industriale (termen calculat de la data culegerii fructelor). Se pot pretinde si fructele industriale, tinând seama de cheltuielile facute si munca depusa pentru producerea lor de catre coproprietarul în cauza.
Am ajuns la partaj apartament moștenit și celălalt moștenitor pretinde despăgubiri pentru renovarea în urmă cu 20 de ani a apartamentului. Are chitanțe și facturi pentru tot ce a înlocuit.
Menționez că avem cotă egală, de 50% din bunul moștenit.
Mulțumesc.
Aștept răspuns! Mulțumesc anticipat!
Care sunt partile care ne revin eu ca propietar apartament si mostenitor iar fratele mostenitor.
Vedeți mai multe
Fratele meu care este renuntator la mostenirea dupa tata,poate sa mosteneasca direct din averea
bunucii dinspre tata ? Daca da ince mod? Mama noastra a incheiat un contract de intretinere cu fratele meu,iar la intocmirea caruia in fata notarului a fost prezent si reprezentantul organului tutelar din oras.Intrebarea mea este inseamna oare acest lucru faptul ca mama a fost pus sub tutela ,sau este o procedura generala aplicata la toata lumea ?
Vrem sa deschidem succesiunea dupa decesul parintilor. Titlul de proprietate este pe numele tatalui decedat acum cativa ani! Suntem doi mostenitori legali, avem cadastru facut la curtea si casa - teren intravilan si ne interesa sa stim daca putem sa facem partajul acestui teren (unul sa ia jumatatea cu casa si celalalt urmatoarea jumatate de comun acord? Trebuie sa facem alte acte pt cadastru, sau se poate declara la notar fiecare ce parte a terenului o doreste cand dezbatem succesiunea?Multumesc anticipat pentru raspuns! Cu stima!
Și eu sunt implicata intr-o succesiunea.
Nu se poate vinde niciun bun care este pe numele defunctului.La vinzare trebuie buletinul persoanei, ceea ce nu mai e cazul.
Trebuie succesiune și celui căruia ii va reveni terenul ,cu acte ,numai acela poate vinde.
Este bine de făcut pina la 1 an ,pentru care am înțeles ca nu sunt taxe notariale mari .
Puteți deschide dvs.succesiunea și va fi chemata și mama. Trebuiesc multe acte
De la Primăria unde locuia tatăl ,ANEXA 24 ,CERTIFICAT FISCAL (VALABIL NUMA 1 LUNA ),
ADEVERINTA DE ROL.
CERTIFICAT DE DECES-eventual duplicat de la primărie dacă mama
Citește mai mult
nu vi-l da , sau de unde s-a eliberat.CERTIFICAT NAȘTERE al tatălui,-eventual duplicat de la primărie, ,
CERTIFICAT CASATORIE -eventual duplicat de la ptimarie.
SCHITA CADASTRALA care o face orice birou de cadastru din zona sau Cadastru dacă aveți deja făcut
Cu toate astea +actele dvs.originale BI ,ACTE DTSRE CIVILA ,CERTIFICAT DE NASTERE
se merge la un notar DIN ZONA IN CARE A DECEDAT TATAL.
Cu cit stați mai mult ,cresc taxele la notar ,după 2 ani am înțeles ca ajung la 3000lei+impozite la stat, etc.
Succes !
Eu și fratele meu suntem moștenitori după decesul părinților. Fratele meu este f bolnav la terapie intensivă . El are un fiu legitim. Daca fratele nu va mai fii. Moștenirea adică casa și terenul extravilan se împarte între mine și nepot.
F corect , dar ținând cont că eu am investit in tot acolo , fratele meu nu a avut nici un venit , cum rămâne cu împărțeala cu nepotul ,.? care nici nu prea a crescut pe acolo ? Repet toată investiția din casa , curte , bani pentru întreținerea fratelui . este a mea .
Multumesc
Probabil la tribunal dacă nepotul nu renunță la notar, la partea lui
Poprietara imobilului este bunica mea împreună cu mama mea care a decedat. Din cea de-a doua căsătorie a bunicii a mai rezultat un fiu.As dori sa știu ce cota parte are fiul și ce cota parte am eu și fratele meu.
Citește mai mult
doreste parte si din casa in care am locuit impreuna. Eu sunt deacord dar el nu este obligat sa ma despagubeasca pentru ca a surpat acea casa veche? Eu nu aveam dreptul la jumatate din acea casa? Sau, el, daca are bani si se apuca si construiește in gospodaria parintilor, poate pune stapanire? Imi flutura facturi si chitanțe spunând ca sunt construite de el si ca o sa dispar eu din curte :(Intrebarea mea ar fi: are vreo relevanță faptul ca a construit unde si cum a vrut in gospodaria comuna sau va fi obligat de lege sa imparta si acele bunuri chiar daca are facturi pe ceea ce a facut? Repet, fara incuviintarea mea! Multumesc.
Citește mai mult
primăria comunei in raza căreia se află terenul și construcția in care scrie că este intravilan, dar în CF nu este evidențiat acest lucru. In CF scrie că este neidentificabil. Va rog mult să mă luminați, ce trebuie sa fac pentru a abține numărul cadastral? Și încă o întrebare: pot sa fac ieșirea din indiviziune fără să am numărul cadastral? Sau ordinea este numărul cadastral și apoi ieșirea din indiviziune? Fiind și sub presiunea termenului, va rog mult să-mi răspundeți. Va mulțumesc!Citește mai mult
mea din acest teren vreau sa o cedez nepotului.cum va fi?Mulțumesc
Citește mai mult
sa ii schimbe felul de a gandi asupra mea (in rau) si de aceea as vrea sa despart curtea in 2 cu gard ramanadu-mi 1 din cele 2 imobile si sa ma racordez la energie electrica .intrebare:1.dupa ce criterii se facea acea defalcare a terenului de catre executor,si cat la suta am sanse sa mi se cuvine imobilul facut de mn mare parte.
2.casele sunt una stanga una dreapta ,paralel,cu alee intre ele de trecere in gradina,in ideea in care s-ar da jumatatea distantei dintre vecinul din dreapta si cel din stanga ar ramane foarte putina distanta pe acea alee pentru mama mea.cca 50cm.este asta un criteriu de deciderea celei 1/2 care mi se cuvin.multumesc sper ca am fost destul de clar.
Mulțumesc !
Veți putea vinde fără probleme bunul după obținerea certificatului suplimentar de moștenitor.
De asemenea, nici împărțeala moștenirii care are loc după dezbaterea succesiunii nu trebuie confundată cu renunțarea la moștenire.
Persoana care dorește să renunțe la moștenire trebuie să dea o declarația de renunțare în termen de un an de la decesul defunctului. Renunțarea la succesiune nu se poate face în favoarea unui anumit moștenitor atunci când sunt mai mulți succesibili care doresc să accepte moștenirea.
Pe de altă parte, partajul sau împărțeala moștenirii are loc după dezbaterea moștenirii și eliberarea certificatului de
Citește mai mult
moștenitor, în cadrul căruia se menționează dacă au existat sau nu moștenitori care au renunțat. Cedarea unei părți din bunurile moștenite de către unul dintre moștenitorii coproprietari în cadrul partajului succesoral nu echivalează cu o renunțare la moștenire.iar surorile mele fiind din prima lui casnicie vor sa cedeze totul mie
cam care ar fii procedura in cazu asta .multumesc
ps surorile sunt in strainatate iar eu in romania
MULTUMESC MULT
Dacă ați ajuns la o înțelegere vă puteți adresa notarului public unde veți plăti o taxă mai mică decât în instanță pentru partaj. De asemenea, contractul de partaj la notariat se va putea realiza în câteva zile, spre deosebire de timpul necesar obținerii hotărârii judecătorești de partaj.
2. De la moartea mamei celor frati au trecut 10 ani. ce consecinte are acest fapt? Multumesc.
2. Singura consecință este aceea că veți avea de plătit și un impozit de 1% din valoarea masei succesorale pentru că ați depășit termenul de 2 ani în care aveați posibilitatea să dezbateți succesiunea fără a plăti acest impozit.
Când moștenitorii vor să împartă pământul la buna înțelegere, adică așa cum au stabilit părinții, înseamnă că trebuie să facă partaj?
Este necesar ca mai întâi să se facă dezbaterea succesorală și pământul să fie împărțit în mod egal la cei 5 frați sau se poate face direct împărțirea la buna înțelegere?
as dori sa stiu daca se poate construi intr-o curte unde nu sa facut inca partajul succesoral? Au ramas doi frati, parinti fiind amandoi decedati. Unul din frati sta in curtea respectiva si nu este de acord cu constructia respectiva, fiind amenintat mai tot timpul ca si daca nu vrea el poate sa construiasca indifrent de situatie.
se poate face vanzarea unei parti de teren extravilan fara a se termina partajul judiciar intre-e reclamanta (unica fiica in viata a defunctei )
si mostenitori. Va multumesc
multumesc
Multumesc pentru raspuns!