Bună ziua! În acest caz, ambii frați vor veni la moștenire având vocație succesorală legală, așadar și fratele bun, și sora vitregă. În dreptul civil, materia succesiunilor, fratele bun este cel ce provine atât din tatăl comun, cât și din mama comună; fratele consangvin provine dintr-un tată comun, iar fratele uterin provine dintr-o mamă comună.
În această situație avem de-a face cu un frate bun și un frate consangvin sau uterin (din moment ce n-ați specificat). Astfel, moștenirea se va face pe linii, una fiind maternă, cealaltă fiind paternă, deoarece avem doi frați ce provin din părinți diferiți, întrucât această procedură este esențială pentru a calcula cotele.
Moștenirea este un tot, deci va fi socotită ca fiind 1/1 (în dreptul civil, calculele cotelor dintr-o moștenire fiind făcute prin fracții matematice, de regulă). Astfel, împărțind moștenirea pe linie maternă și paternă, acestea fiind egale, linia paternă va fi de 1/2 din moștenire, iar cea maternă, tot 1/2 din moștenire. Până aici totul logic. Ei bine, ajungem la o parte mai complicată. Să zicem că sora vitregă provine dintr-un tată comun, deci este frate consangvin cu defunctul (specific în acest mod de dragul speței și a explicațiilor).
Pe fiecare linie trebuie să ținem cont de numărul de frați încadrați pe aceasta. Așadar, pe linia maternă vom avea un singur frate, și anume cel bun, iar pe linia paternă vom avea doi frați, atât cel bun, cât și sora vitregă din speță (deoarece, așa cum am indicat înainte, este frate consangvin), motivul fiind că sora vitregă nu are aceeași mamă ca și defunctul, precum are fratele bun al acestuia.
Calculul cotelor se va face în felul următor: Fiecare linie (1/2) va fi împărțită în mod egal la numărul de frați ce se află pe aceasta, întrucât pe cea maternă vom avea 1/2 x 1/1 = 1/2 (linia maternă înmulțită cu numărul de copii aflată pe aceasta, fiind un singur copil, fratele bun luând 1/2 din această linie) iar pe cea paternă vom avea 1/2 x 1/2 = 1/4 (fiecărui copil din această linie cuvenindu-i-se 1/4 din moștenire, așadar atât fratele bun, cât și cel consangvin vor dobândi un 1/4 din tot, doar pe această linie).
În acest moment, pentru o persoană care nu cunoaște fundamentele acestei materii ar putea părea neclar, însă sper ca până la sfârșitul explicației să se înțeleagă rațiunea calculului respectiv. Așadar, fratele bun, provenind din aceeași mamă și același tată, va fi încadrat pe ambele linii, luând atât cota aferentă liniei materne (1/2), cât și cea aferentă liniei paterne (1/4), pe când sora vitregă (fratele consangvin, în acest caz), va lua doar cota aferentă liniei paterne (1/4). În acest caz, avem de-a face cu numitori distincți la fratele bun, așadar va trebui să aducem fracțiile acestuia la numitor comun, întrucât 1/2(amplificat cu 2) + 1/4 = 3/4. De aceea, vom ajunge la rezultatul final, corespunzător titlului, conform căruia fratele bun va culege 3/4 din moștenire, iar fratele consangvin va culege 1/4.
Calculul cotelor succesorale este mult mai ușor de evidențiat pe hârtie, însă sper că s-a înțeles cât de cât din această explicație care este procedura! | |
|