Acceptarea tacită a moștenirii: definiție, acte și exemple
Potrivit DEX, „tacit” este acordul care nu este exprimat formal. În materia succesiunii, acceptarea tacită a moștenirii este acceptarea care nu se face prin declarație notarială, ci se deduce indirect, dar neîndoielnic, din faptele moștenitorului – din activități pe care acesta le putea face doar în calitate de moștenitor.
Acte de acceptare tacită a moștenirii sunt acele activități realizate de moștenitor din a căror îndeplinire rezultă clar intenția sa de a accepta succesiunea persoanei decedate.
Au valoare de acceptare tacită, conform Codului Civil:
- Actele de dispoziție privind o parte sau totalitatea drepturilor asupra moștenirii;
- Actele de administrare definitivă ori folosință a unor bunuri succesorale.
Nu au valoare de acceptare tacită:
- Actele de conservare și supraveghere;
- Actele de administrare provizorie.
Condițiile acceptării tacite a moștenirii (art. 1110 Cod civil)
Aceste reglementări sunt instituite prin art. 1110 al noului Cod civil. Pentru a se putea considera că succesibilul a acceptat tacit moștenirea, trebuie, în principiu, îndeplinite două condiții:
- existența voinței succesibilului de a accepta moștenirea;
- un comportament sau o conduită din care să rezulte indirect intenția sa de a accepta pur și simplu moștenirea.
În practică, s-a observat că acceptarea tacită se rezumă la o singură cerință esențială: actul realizat de succesibil trebuie să implice, cu puterea necesității, intenția sa de a accepta moștenirea, fără să poată primi în mod rezonabil o altă interpretare.
Actele de dispoziție
Actele de dispoziție pot sta la baza acceptării tacite, conform 1110 Noul Cod Civil. Prin urmare, atunci când moștenitorul încheie un act de dispoziție ce are ca obiect un bun aflat în masa succesorală, indiferent de valoarea și natura lui, este prezumată intenția lui neechivocă să accepte moștenirea pur și simplu, chiar dacă actul de dispoziție nu ar putea produce efecte.
În privința acestor acte se poate distinge între:
a) Actele de dispoziție având ca obiect bunurile succesorale singulare (ex: renunțarea la un drept, valorificarea dreptului de autor privitor la o operă literară) constituie acte de acceptare tacită, cu următoarele excepții:
– vânzarea de către succesibil a unor obiecte ale moștenirii supuse stricăciunii sau a căror conservare ar fi prea oneroasă;
– înstrăinarea unui bun din masa succesorală, dacă succesibilul a acționat cu credința greșită că este proprietatea sa.
b) Actele de dispoziție având ca obiect moștenirea privită ca universalitate implică în mod neîndoielnic intenția succesibilului de a accepta succesiunea.
De asemenea, renunțarea cu titlu oneros la moștenire constituie întotdeauna acceptare pură și simplă, iar renunțarea cu titlu gratuit numai dacă se face în favoarea unui moștenitor determinat, nominalizat.
Actele de administrare definitivă
Actele de administrare definitive, fără caracter urgent și care angajează viitorul sunt socotite acte de acceptare pentru că moștenitorul s-a comportat ca un proprietar și a realizat aceste acte pentru că a voit să accepte moștenirea.
Exemple: actele de posesiune și folosință a bunurilor succesorale; faptul mutării definitive a succesibilului în casa moștenită; demolarea unei construcții; încasarea unor creanțe de la debitorii succesiunii; încheierea unei convenții între moștenitori cu privire la administrarea bunurilor succesorale; locațiunea bunurilor succesorale pe o perioadă mai îndelungată; cererea de evaluare sau inventariere a bunurilor; cererea de deschidere a procedurii succesorale; plata impozitelor datorate statului cu privire la bunurile din masa succesorală; plata taxelor succesorale; cererea de a fi trecut ca moștenitor în inventarul întocmit la deschiderea succesiunii; introducerea unei acțiuni succesorale.
De asemenea, printr-o decizie judecătorească s-a hotărât că încheierea unei convenții între succesibili cu privire la situația viitoare a terenului agricol care face parte din masa succesorală, în sensul menținerii efectelor contractului de arendă, poate fi valorificată ca un act de administrare definitivă, cu semnificația unei acceptări tacite voluntare a moștenirii (Curtea de Apel Cluj, s. civ., dec. nr. 2007/A/2004).
Acțiuni în justiție și alte acte procedurale
Constituie acte de acceptare tacită a moștenirii promovarea de către succesibil a unor acțiuni în justiție ce presupun indirect, dar neîndoielnic, însușirea calității de moștenitor, cum ar fi: cererea de împărțeală a bunurilor succesorale, de raport a donațiilor ori de reducțiune a liberalităților excesive, cererea de anulare a testamentului.
Intentarea unei acțiuni succesorale valorează acceptare oricare va fi soarta acțiunii. De asemenea poate valora acceptare și participarea succesibilului la proces în calitate de pârât, dacă din atitudinea adoptată de el rezultă însușirea calității de moștenitor. În toate cazurile instanța trebuie să aprecieze dacă participarea la proces a succesibilului poate fi interpretată drept acceptare a moștenirii.
Când moștenitorul realizează un act care este interpretat fără echivoc drept unul de acceptare tacită, el nu poate renunța la acceptarea constatată astfel, declarând în mod expres că nu a înțeles să-și însușească calitatea de moștenitor, pentru că, în principiu, afirmația nu are valoare față de actele făcute.
Actele de conservare
Exemple de acte de conservare: cererile de punere și ridicare a sigiliilor, de facere a inventarului, întreruperea unei prescripții, luarea unei inscripții ipotecare sau cererea de reînnoire a unei ipoteci înscrise, cheltuielile de înmormântare. Aceste acte nu sunt susceptibile de a fi apreciate drept acte de acceptare, conform Codului civil.
Actele de administrare
Codul civil prevede că nici actele de administrare care au un caracter provizoriu și urgent nu pot fi asimilate actelor de acceptare. Asemenea acte, săvârșite pentru păstrarea în bune condiții a patrimoniului succesoral, determinate de necesități urgente și folositoare tuturor comoștenitorilor și care nu angajează viitorul bunurilor din moștenire, nu pot fi apreciate ca acte de acceptare tacită.
Acceptarea tacită prin reprezentant
Acceptarea tacită, la fel ca acceptarea expresă, poate fi făcută și prin reprezentant. Un mandatar convențional împuternicit special poate realiza, în numele succesibilului, acte de acceptare tacită a moștenirii, cu condiția ca acestea să fie îndeplinite în termenul legal de opțiune succesorală.
De asemenea, și gestionarul de afaceri poate duce la îndeplinire asemenea acte în numele succesibilului, dacă acesta din urmă ratifică în termenul legal de opțiune gestiunea, prefăcând-o într-un mandat.
Acceptarea tacită în moștenirea legală și testamentară
Acceptarea poate fi tacită atât în cazul moștenirii legale, cât și în cazul moștenirii testamentare. Chiar și un legatar cu titlu particular poate accepta în mod tacit succesiunea.
Dacă legatul este cu sarcină, legatarul este ținut să execute sarcina respectivă din momentul acceptării tacite. Acceptarea tacită este, în toate cazurile, o acceptare pură și simplă, cu toate consecințele prevăzute de Codul civil pentru acest tip de acceptare.
Declarația notarială de acceptare tacită a moștenirii
Prin declarația de acceptare tacită a moștenirii, persoanele care nu au acceptat și nici nu au renunțat la succesiune în termenul legal de un an de la decesul defunctului pot declara în fața notarului dacă au realizat acte cu valoare de acceptare tacită a moștenirii.
Acte necesare pentru declarație
- Act de identitate declarant
- Certificat de naștere declarant
- Certificat de deces defunct (original)
Economisiți timp
Trimiteți actele online prin e-mail la birou@notari.pro sau Whatsapp la numărul 0724379450 și veniți la notariat doar pentru a semna și ridica declarația.Preț, indiferent de termen
Declarație de acceptare tacită a moștenirii
127,05 lei
Toate taxele incluse
Acest cost total include:
✓ onorariu notarial: 121 lei
✓ taxă Registru Național pentru înregistrarea declarației: 6,05 lei
✓ TVA 21%
Scrieți-ne pe WhatsApp!Bd. Ion Mihalache 26-28, Sector 1, București
Întrebări frecvente
Ce înseamnă acceptarea tacită a moștenirii?
Acceptarea tacită a moștenirii înseamnă că succesibilul acceptă moștenirea prin fapte, nu printr-o declarație scrisă la notar. Potrivit DEX, „tacit” este acordul care nu este exprimat formal. În practică, acceptarea se deduce din felul în care moștenitorul se comportă față de bunurile din moștenire, ca un adevărat proprietar.
Ce înseamnă acceptarea tacită a succesiunii?
Acceptarea tacită a succesiunii este același lucru cu acceptarea tacită a moștenirii. Termenul „succesiune” este sinonim cu „moștenire”. Acceptarea nu se face prin declarație notarială, ci se deduce din faptele moștenitorului, de exemplu atunci când folosește, administrează sau înstrăinează bunuri din masa succesorală.
Ce înseamnă „acceptare tacită”, „succesiune tacită” sau „moștenire tacită”?
În limbajul uzual, expresiile „acceptare tacită”, „succesiune tacită” sau „moștenire tacită” sunt folosite pentru a desemna aceeași situație: moștenirea este acceptată prin fapte din care rezultă fără îndoială intenția moștenitorului de a o accepta, nu printr-o declarație expresă la notar.
În cât timp pot accepta moștenirea și ce se întâmplă dacă trece termenul de un an?
Termenul de opțiune succesorală este de un an de la data decesului. În acest interval, moștenitorii pot accepta moștenirea fie expres (prin declarație la notar), fie tacit (prin acte din care rezultă clar intenția de a primi moștenirea).
Dacă termenul de un an a trecut, nu înseamnă automat că moștenitorul își pierde definitiv drepturile. În practică, pot exista două situații:
- dacă în acest termen au fost făcute acte de acceptare tacită (de exemplu administrarea bunurilor, plata impozitelor etc.), se poate constata ulterior că moștenirea a fost deja acceptată tacit;
- dacă nu s-a făcut niciun act de acceptare și nu există niciun motiv temeinic, depășirea termenului poate duce la pierderea dreptului de a mai accepta moștenirea, în anumite condiții.
În situații speciale (minori, persoane care nu au știut de deces, documente ascunse etc.) se poate discuta cu un avocat despre oportunitatea unei acțiuni în justiție pentru repunerea în termen sau despre constatarea calității de moștenitor, în funcție de circumstanțele concrete.
Ce acte au valoare de acceptare tacită a moștenirii?
Au valoare de acceptare tacită a moștenirii actele din care rezultă clar intenția moștenitorului de a primi moștenirea. Codul civil enumeră, în principal:
-actele de dispoziție privind o parte sau toate drepturile din moștenire (de exemplu vânzarea, donația, renunțarea la un drept succesoral);
- actele de administrare definitivă sau de folosință a bunurilor succesorale, din care rezultă că moștenitorul se comportă ca proprietar;
- acțiunile în justiție prin care moștenitorul își valorifică drepturile succesorale (de exemplu cerere de împărțeală, de raport, de reducțiune, anularea testamentului).
În toate cazurile, actul trebuie să arate o intenție neechivocă de a accepta moștenirea.
Ce acte nu au valoare de acceptare tacită a moștenirii?
Nu au valoare de acceptare tacită actele prin care moștenitorul doar conservă sau administrează provizoriu bunurile, fără să își asume rolul de proprietar. Codul civil menționează în special:
- actele de conservare și supraveghere (de exemplu inventarul bunurilor, punerea sau ridicarea sigiliilor, întreruperea prescripției);
- actele de administrare provizorie și urgentă, făcute pentru a păstra bunurile în stare bună, în interesul tuturor moștenitorilor;
- cheltuielile de înmormântare ale defunctului.
Aceste acte nu sunt suficiente, singure, pentru a se considera că moștenitorul a acceptat tacit moștenirea.
Are plata impozitelor asupra bunurilor moștenirii valoare de acceptare tacită?
Da, plata impozitelor pentru bunurile succesorale este considerată un act de administrare sau folosință și poate avea valoare de acceptare tacită a moștenirii. Este un indiciu că persoana se comportă ca proprietar al bunului moștenit.
Totuși, plata impozitelor nu este singurul act cu valoare de acceptare tacită moștenirii. Acceptarea poate rezulta și din alte acte (locuirea în imobil, efectuarea de reparații, încasarea unor venituri, încheierea de contracte - vedeți articolul de mai sus pentru detalii).
Faptul că un moștenitor plătește impozitul nu înseamnă, automat, că ceilalți își pierd drepturile la succesiune. Este important ca fiecare să își manifeste opțiunea succesorală (prin declarație expresă la notar - recomandat, sau prin alte acte de acceptare tacită), în termenul de 1 an de la deces prevăzut de Codul Civil.
Cum reglementează noul Cod civil acceptarea tacită a moștenirii?
Noul Cod civil prevede că moștenirea poate fi acceptată expres (prin declarație la notar) sau tacit (prin faptele moștenitorului). Legea stabilește un termen general de un an pentru exercitarea opțiunii succesorale și enumeră actele care au sau nu valoare de acceptare.
Dacă moștenitorul a realizat acte de dispoziție sau de administrare definitivă, el este considerat că a acceptat moștenirea tacit, cu toate consecințele legale ale acestei acceptări.
Cum pot afla dacă s-a dezbătut succesiunea sau dacă cineva a acceptat sau a renunțat la moștenire?
Dacă nu există înțelegere între moștenitori sau nu aveți informații clare, puteți solicita la notar o încheiere de verificare a evidențelor succesorale. Este un act notarial care conține rezultatul căutărilor în registrele notariale.
Prin această încheiere se poate afla, de exemplu:
- dacă succesiunea a fost deja dezbătută și la ce birou notarial;
- cine a acceptat sau a renunțat la moștenire, potrivit evidențelor;
- dacă există testamente înregistrate.
În funcție de rezultat, notarul vă poate îndruma asupra pașilor de urmat mai departe: deschiderea sau completarea succesiunii, partaj între moștenitori sau, la nevoie, acțiuni în instanță.
Există jurisprudență despre acceptarea tacită a moștenirii?
Da, instanțele au pronunțat numeroase hotărâri privind acceptarea tacită a moștenirii. De regulă, se verifică dacă actele făcute de succesibil arată o intenție clară de a se comporta ca moștenitor (de exemplu încheierea de acte de administrare definitivă sau menținerea unor contracte asupra bunurilor succesorale). Fiecare caz este analizat concret, iar pentru a valorifica aceste aspecte este utilă o consiliere de specialitate la notar sau la avocat.
Cum pot dovedi acceptarea tacită a moștenirii la notar?
Dacă nu ați dat o declarație expresă de acceptare în termenul legal, dar ați făcut acte cu valoare de acceptare tacită, puteți solicita notarului întocmirea unei declarații de acceptare tacită a moștenirii.
În cadrul procedurii, veți arăta ce acte ați îndeplinit (de exemplu administrarea sau înstrăinarea bunurilor succesorale, plata impozitelor, efectuarea de lucrări etc.), iar notarul va aprecia dacă acestea pot fi considerate acte de acceptare tacită potrivit Codului civil.
Pe baza acestei declarații și a celorlalte acte necesare, se poate continua cu dezbaterea succesiunii și emiterea certificatului de moștenitor.
Citește mai mult
găsit. Toți care vor financiar sântem în 4 colțuri din țară, totul trebuie la bucurești. Ce este de făcut să fiu eu și sora decedatei propietar să nu mai plătim impozit anual și să vindem locațiaLa notar se poate dezbatea succesiunea doar dacă toți moștenitorii sunt de acord:
- verișorii aflați în străinătate pot face procuri speciale autentice la notar/consulat din țara în care se află, împuternicind o persoană din familie să îi reprezinte la notarul din București;
- dacă unii refuză categoric sau nu pot fi găsiți, trebuie să vă adresați instanței (acțiune de dezbatere succesiune / partaj
Citește mai mult
succesoral, cu ajutorul unui avocat).Puteți programa o discuție la biroul nostru și să veniți cu: actul de moștenire din 2008, actele de proprietate ale imobilului, certificatele de deces și datele tuturor moștenitorilor, pentru a vă indica, în concret, pașii următori.
Au rămas două fiice Ana și Ilinca în vârstă de 14 ani
Tatăl le-a izolat complet de familia din România ,respect eu bunica lor maternă
Erau amenințate și pedepsite cu bătaia
Nu le-a spus ca va trebui să facă acceptare succesiunii și au pierdut termenul
Erau minore și el era tutorele lor și nu aveau cunoștință nici ca exista certificat de deces și le confiscase și actul de naștere ,pașapoartele
În anul 2006 au reușit să se plece de la el după intervenția poliției care i-a dat interdicție să se apropie de ele
Au venit în România și am
Citește mai mult
făcut toate demersurile pentru a obține certificatele de naștere,actul de deces etcAu pierdut termenul de acceptare a succesiunii pentru un apartament din București
Ce se poate face ?
Având în vedere că erau minore, că tatăl le-a ascuns documentele și informațiile, se poate discuta cu un avocat despre o acțiune în instanță (repunere în termen / constatare calitate de moștenitoare), invocând , de exemplu, faptul că nu au avut efectiv posibilitatea reală de a opta pentru moștenire la timp.
Menționez că mu mi-am menționat în scris moștenirea tacit.
Că urmare a plăti impozituli și cele menționate mai sus eu am dreptul la
Citește mai mult
mistere tacită?Mai menționez că tatăl meu și unchil mai au un frate în viața.
itoare. Ce părere aveți??
Dacă tatăl meu a decedat acum 2 ani și bunicul pe numele căruia era moștenirea acum 9 luni, pot sa pierd moștenirea în condițiile în care mai e fratele tatălui iar eu nu prea am ținut legatura doar la telefon și rar vizite?
Pe scurt, dacă tatăl dvs. a decedat înaintea bunicului, dvs. îl reprezentați și moșteniți în locul lui, alături de ceilalți copii ai bunicului (de exemplu unchiul) și fratele tatălui nu vă poate exclude doar pentru că ați ținut rar legătura.
Dacă în acest timp ați făcut acte de acceptare tacită (de exemplu ați locuit în casă, ați plătit impozitele, v-ați ocupat de bunuri), acestea pot fi folosite la notar pentru a constata că ați acceptat moștenirea. Astfel, puteți da declarație de acceptare tacită și apoi se dezbate succesiunea. (notari.pro/declaratie/acceptare-tacita-peste-termen-succesiune)
Primul
Citește mai mult
pas este să veniți la notariat cu: certificatele de deces, actele dvs. de stare civilă și actele de proprietate ale părinților. În funcție de actele și de situația concretă, vă vom comunica exact cum puteți continua și ce eventuale documente suplimentare sunt necesare. Vă puteți adresa biroului nostru notarial pentru dezbaterea moștenirii doar dacă ultimul domiciliu al ultimului părinte decedat a fost în București.Mama mea a decedat in anul 2001, n
u s-a dezbatut succesiunea iar in perioada de 6 luni de optiune nu am facut declaratia de acceptare expresa .
Vreau sa stiu daca pot face acum o declaratie de acceptare tacita a succesiunii avind in vedere urmatoarele acte de dispozitie cu caracter permanent
- am inmormantat-o pe mama intr-un loc de veci care este proprietatea mea si am achitat toate taxele legale afere te acestuia din 2001 pina in prezent (am chitante)
- am achitat impozitele datorate statului aferente masei succesorale ale mamei mele.(am chitante)
Va multumesc mult.
În practică, se poate întocmi la notar o declarație prin care se constată acceptarea tacită a moștenirii, pe baza documentelor pe care le aveți (chitanțe, înscrisuri etc.), după care se poate deschide procedura succesorală. Detalii mai sus în articol sau aici: notari.pro/declaratie/acceptare-tacita-peste-termen-succesiune
Vedeți mai multe
Dacă ceilalți moștenitori nu vor să vină la notar, aveți două variante:
– discutați cu un notar, care poate deschide procedura succesorală și îi poate cita pe ceilalți moștenitori;
– dacă refuză categoric sau există neînțelegeri, vă puteți adresa instanței (acțiune de dezbatere succesiune /
Citește mai mult
partaj).Acceptarea tacită vă poate ajuta să dovediți că ați acceptat moștenirea, dar pentru a ajunge cu adevărat proprietar în acte este nevoie de certificat de moștenitor emis de notar sau hotărâre judecătorească.
A doua căsătorie a fost cu bunica mea, a rezultat altă fiică. Mama mea.
Bunicii mei au murit amândoi. Acum a decedat și mama mea. Succesiunea nu s-a făcut niciodată.
Acum sora vitregă a mamei pune presiune pe mine, în viață mai sunt eu și tata, să îi dăm o sumă frumușică de bani.
Vă întreb, dacă eu nu am de gând să vând casa, sunt obligată să îi dau suma cerută? Nu există o soluție să nu îi dau? Eu m-am ocupat de îngrijirea/ înmormântările bunicilor/mamei mele. În plus, casa este renovată de noi, mătușa nu a contribuit cu nimic. Este
Citește mai mult
posibil să ceară parte din casa renovată de părinții mei? Firesc ar trebui să se rezume la casa veche care este în acte, nu?Ar trebui să mă înțeleg asupra unei sume sau să o las să mă acționeze în instanță?
Dacă vreme de 30 de ani noi am plătit impozitul casei și toate dările, nu se poate considera că am acceptat tacit moștenirea?
Va rog sa ma sfatuiti ce se poate face (eventual un document semnat acum de cumnatul meu), ca sa fiu sigur ca atunci cand voi face succesiunea dupa parintii mei, sa raman cu intreaga mostenire parinteasca.
Va multumesc.
Citește mai mult
anunță după trecerea unui an de la deces, a răspuns că soția tatălui meu i-a ascuns despre existența unei căsătorii anterioare și despre existența mea, în calitate de frate vitreg. Au urmat discuții telefonice, inclusiv cu soția tatălui meu, și de comun acord. am stabilit să mergem la un notar, în luna decembrie a anului 2015, iar printr-un email adresat fratelui meu, am trimis documente scanate (carte de identitate, certificat de naștere, etc.) necesare notarul pentru dezbaterea succesiunii. La data stabilită, ne-am întâlnit la notarul respectiv și în prezența acestuia, am aflat despre existența unui testament, pe care l-am citit atunci, din care rezulta că înainte cu 1 an de decesul său, tatăl meu delega întreaga moștenire soției sale. Am precizat acelui notar că nu am știut de existența testamentului și că nu pot accepta dezbaterea succesiunii înainte de a mă consulta cu un jurist care să îmi explice care sunt opțiunile mele în calitate de moștenitor. Din acest motiv, notarul ne-a îndrumat să ne adresăm justiției, având în vedere relațiile nu tocmai amiabile și rezultatul întâlnirii respective. Înainte de prezentarea mea în fața notarului am făcut demersuri în scris și am primit răspunsuri de la unitățile de taxe și impozite din București, pentru a verifica bunurile care ar fi putut face obiectul masei succesorale. După întâlnirea de la notariat și până în anul 2019, am avut convorbiri telefonice cu fratele meu vitreg, cel care m-a căutat și 3-4 întâlniri la cere au participat fratele meu, sora noastră și soțul acesteia, întâlniri prin care am încercat să rezolv problema succesiunii și am căzut de acord să îmi atribuie 1/8 din masa succesorală, adică 5000 de euro, după care au aplicat aceeași tactică a tergiversărilor, nu mai răspundeau la telefoane, ceea ce m-a determinat să inițiez o acțiune în instanță, începând cu luna octombrie 2019. În întâmpinare au invocat excepția ”prescripției dreptului la opțiune succesorală” și excepția ”lipsei calității procesual active”, cu toate că soția tatălui meu, a confirmat episodul întâlnirii de la notar, din anul 2015, pentru dezbaterea succesiunii. Din octombrie 2019 și până în prezent am achitat taxa de timbru, au fost adunate probe la dosarul cauzei privind bunurile masei succesorale obținute de mine de la un alt notar public, am plătit expertiza și s-a efectuat evaluarea apartamentului soției decedatului și în data de 24.03.2022, pe portalul Judecătoriei Sector 3 București, a fost comunicată următoarea soluție: ”Admite in parte cerereaSolutia pe scurt: Admite în parte cererea, astfel cum a fost precizată. Constată deschisă succesiunea de pe urma defunctului BĂLĂCEANU ?TEFAN, decedat la data de 12.04.2014, cu ultimul domiciliu în ......... Constată că masa succesorală de pe urma defunctului este compusă din activul succesoral din care fac parte: 1. cota indiviză de 1/2 din dreptul de proprietate asupra bunului imobil - apartament .........; 2. dreptul de concesiune asupra locului de veci situat în .........., având suprafața totală de ............ Constată că pârâta BĂLĂCEANU TANȚA este unicul moștenitor al defunctului în calitate de legatar universal. Respinge în rest cererea ca neîntemeiată. Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 3220,15 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând contravaloare parțială taxă judiciară de timbru. Respinge în rest cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată. Respinge cererea pârâtei de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sector 3 București. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței azi, 24.03.2022.” Menționez că am fost reprezentat de avocat la acest proces și că în cererea de chemare în judecată, au fost menționate ca probe pentru acceptarea tacită: mailul trimis de mine fratelui vitreg cu documentele cerute de notar pentru dezbaterea succesiunii, mailul și răspunsul primit de la una dintre unitățile de taxe și impozite (anul 2015 înainte de ședința cu notarul), însă deși avocatul apărării a menționat ca probă și ”interogarea părților”, în instanță nu a solicitat acest lucru, nefiind adresate nici un fel de întrebări pârâților, singurele probe de la dosar fiind documentele specificate. Nu am primit încă motivarea, dar am înțeles din conținutul afișat pe portalul instanței, că soția decedatului este ”unicul moștenitor” și aș dori să aflu care sunt șansele sau ce demersuri ar trebui să fac suplimentar pentru ca la apel să îmi fie recunoscută calitatea de co-moștenitor? Vă mulțumesc anticipat pentru răspunsul dumneavoastră! Cu stimă, Bogdan
Cititi care acte au valoarea fara echivoc a acceptarii succesiunii , si dovediti cu probe ca le-ati facut (inscrisuri, martori, etc) - sunt enumerate in Art 1110 din noul cod civil
Din pacate ceea ce ati invocat initial nu au valoare ca probe de acceptare tacita (de exemplu daca din raspunsul de la taxe ati fi aflat de o datorie foarte mare a defunctului , nu ati mai fi acceptat succesiunea). Cred ca daca nu veniti cu ceva suplimentar foarte concret nu se va schimba decizia la apel.
Ga
Citește mai mult
nditi-va si la aceptarea expresa, au valoare de acceptare expresa si alte inscrisuri decat declaratia expresa in fata notarului , dar trebuie sa fie in termenul de 1 an de la deces sau de cand ati aflat de deces.Mai puteti incerca si sa cereti repunerea in termenul de optiune succesorala (vedeti cu avocatul), dar si acolo sunt conditii destul de restrictive
notari.pro/dictionar-juridic-dex/acceptarea-expresa-a-succesiunii
(Înscrisul din care rezultă acceptarea poate fi şi o simplă scrisoare, în măsura în care ea are caracter juridic. Exemplu: scrisoarea adresată comoştenitorilor care conţine o ofertă de împărţeală voluntară a moştenirii; scrisoarea adresată creditorilor succesiunii, conţinând o ofertă de dare în plată, o cerere de amânare a plăţii datoriei etc.
De asemenea, înscrisul constatator al acceptării poate să aibă şi forma unui act adresat instanţei sau biroului notarial, sau a unei declaraţii date la consiliul local prin care se arată compunerea masei succesorale şi calitatea de moştenitor, în vederea depunerii înscrisului la biroul notarial competent pentru dezbaterea succesiunii. )
Per ansamblu pare destul de greu sa schimbati decizia primei instante, care , pe baza dovezilor prezentate a dat solutia corecta, deci trebuie neaparat sa veniti cu alte dovezi mult mai clare si fara echivoc.
PS . nu am pregatire juridica, doar m-am documentat avand in dezbatere o succesiune,
Faptul că ați plătit impozite și v-ați ocupat de casă demonstrează că ați acceptat tacit succesiunea, dar împărțirea concretă a moștenirii se face doar prin dezbaterea succesiunii (la notar, dacă toți moștenitorii cooperează, sau în instanță, dacă există neînțelegeri).
Chiar dacă locuiți în Suedia, puteți accepta moștenirea și puteți face succesiunea în România printr-o procură specială (notari.pro/procura/procura-reprezentare-succesiune):
Procura se face la notar sau la consulatul României din Suedia, în care împuterniciți o persoană din România să vă reprezinte la notar.
Cu această procură, reprezentantul dvs. poate depune actele și participa la dezbaterea
Citește mai mult
succesiunii. Dacă doriți să dezbateți succesiunea la biroul nostru notarial, ne puteți contacta pentru a vă trimite un model de procură și lista de acte necesare, în funcție de bunurile aflate în România.În principiu, drepturile fratelui decedat trec la moștenitorii lui (soț/soție, copii etc.), iar procesul nu se oprește, ci trebuie continuat cu acești moștenitori introduși în cauză. Instanța poate dispune citarea lor și reluarea judecății.
Deoarece aveți deja un proces pe rol, este foarte important să discutați aceste aspecte direct cu avocatul dvs., care cunoaște dosarul și vă poate spune exact ce cereri trebuie făcute (introducere în cauză
Citește mai mult
a moștenitorilor fratelui, eventual continuarea dezbaterii succesorale la notar pentru partea din succesiune asupra căreia există înțelegere).Citește mai mult
nu fac nimic iar casa a început da se degradeze și trebuie tenovataVa rog ajutați să introduc dosarul de succesiuneCa noră, moșteniți prin soțul dvs. cota lui din moștenirea părinților, iar această cotă se împarte între dvs. și eventualii copii. Ceilalți copii ai socrilor nu își pierd automat drepturile, chiar dacă
Citește mai mult
au avut o relație mai distantă cu părinții.Primul pas este să mergeți cu toate actele (certificate de deces, acte de proprietate, acte de stare civilă) la un notar pentru a vedea dacă succesiunea se poate dezbate la notar, cu citarea fraților soțului. Dacă refuză sau nu se prezintă, notarul vă poate îndruma spre instanță, unde puteți solicita stabilirea drepturilor dvs. de moștenitoare, ținând cont și de faptul că i-ați întreținut pe socri și ați administrat bunurile.
Citește mai mult
suplimentara ,in tot acest timp am sferit trei operatii ,sanatatea fiind pe primul loc ,nu am avut cu ce plati taxa suplimentara topo din motive financiare ,,,si am primit un raspuns trasnet de la judecatorie sa perimat dosarul ,,,am redeshis alt dosar si colac ,,,am gasit un avocat care ma jupuit de bani,nu am reusit niciodata sal conving sa studieze,citeasca,dosarul,spun ind ca mai vb,la telefon,,dar si la telefon spune acelasi lucru ,,,IN,TREBARE :ce trebuie sa mai fac ptr,a intra in legalitate ?'?Ati avut amabilitatea sa-mi raspundeti cu ceva timp in urma la intrebarea : -cum trebuie procedat pt. acceptarea unei mosteniri lasate de o persoana din România unui cetatean de origine româneasca dar in prezent cu cetatenie germana si mi-ati indicat ca solutie o declaratie care trebuie data la consulatul românesc din Berlin. Din pacate datorita sanatatii si vîrstei pe care o am o deplasare pana la Berlin din orasul in care locuiesc, 300 km departare , este foarte problematica in acest moment .
1 -Puteti sa-mi spuneti daca este posibil sa fac declaratia in limba româna
Citește mai mult
sau germana ,eventual amîndoua limbi , la un notar din orasul meu de resedinta din Germania dupa care s-o trimit cuiva in locatia din România in care a fost inregistrata declaratia testamentara pe numele meu pt. a fi înmanata mai departe unui notar român care s-o înregistreze ?2- Ati putea cumva sa-mi indicati ce formular ar trebui sa folosesc pt. intocmirea acestei declaratii ? O trimitere la un eventual link .
Va multumesc anticipat pt. un raspuns . Totodata primiti respectele mele pt. modul dezinteresat in care acordati ajutor celor care va solicita informatii de specialitate .
Dumitrescu Mihai
2. Găsiți un model în link-ul de mai jos, însă trebuie să faceți declarația la consulat sau la un notar public român:
Declaraţie de acceptare a succesiunii
Citește mai mult
formalitati ?Cu acelasi multumiri anticipate astept din nou prin amabilitatea Dvstra. un raspuns la aceasta situatie . Din nou deosebit respect pt. profesionalismul de care dati dovada.
Citește mai mult
unui notar dintr-un oras din România amabil dar nu suficient informat.Cinste Dvstra si inca o data mii de multumiri . Cu deosebita recunstinta !
Va rog, sa aveti amabilitatea de a-mi clarifica, situatia in care ma aflu si anume:socrii mei au decedat in 2011, ambii la interval de 4 luni.Au avut doi copii dintre care unul a fost sotul meu.Fiii nu s-au inteles in ce priveste succesiunea. In timp ce sotul meu astepta sa mearga impreuna cu fratele la notar, acesta, a mers pe ascuns si a luat declaratii de acceptare pura si simpla a succesiunii dupa fiecare parinte in parte in cele sase luni de la decesul acestora. Sotul meu, fara sa stie ce a facut fratele, a asteptat un an ca poate fratele se va induiosasa si va aceepta sa mearga de buna
Citește mai mult
voie la notar,(timp in care sotul a platit impozite pentru bunurile detinute de socrii: terenuri, apartament, facturi utilitati).Dupa un an vazand ca fratele n-are nici un gand de a se apropia, sotul meu a deschis partaj judiciar si fiind grav bolnav, (boala agravata si de starea de spirit pe care a creeat-o fratele lui), la aproape doua luni de la deschiderea actiunii in instanta, a decedat.Pe patul spitalului fratele avand probabil mustrari de constiinta s-a prezentat facand o intelegere verbala privind impartirea bunurilor care urma sa se concretizeze dupa iesirea din spital a Sotului meu. Dupa decesul acestuia n-a mai respectat intelegerea determinandu-ne pe mine si pe fiica mea minora sa intram in proces in locul sotului. La ultimul termen cumnatul a invocat prescriptia dreptului de acceptare a mostenirii de catre sotul meu deoarece acesta nu a acceptat in termen de 6 luni mostenirea parintilor si ca o consecinta a acestui fapt : lipsa calitatii procesuale active a mea si a fiicei mele pe considerentul de mai sus si pe faptul ca sotul a deschis procesul de partaj dupa un an de la decesul parintilor(mult dupa cele 6 luni cand putea accepta mostenirile).Problema este ca sotul meu nu arenuntat niciodata la mostenire, dar a dorit sa o faca pe cale amiabila. Acum cumnatul spune ca eu si fiica mea nu avem nici un drept si nu mai recunoaste nici intelegerea facuta pe patul spitalului.As dori sa-mi spuneti ce sanse de castig am in acest proces? Mai mult dupa primul termen cumnatul a deschis si el o actiune in instanta indreptata impotriva mea si a copilului in care se declara unic mostenitor.Am solicitat instantei conexarea celor doua dosare Asigurandu-va de toata consideratia mea va multumesc anticipat.Declarația poate fi anulată de către o instanță de judecată, ca orice act juridic, însă doar dacă există cauze de nulitate relativă. Una dintre cauzele de nulitate relativă este lipsa discernământului în momentul încheierii actului juridic civil (art. 1205 alin. (1) noul Cod Civil). Contactați un avocat pentru a evalua în ce măsură ar fi posibil acest lucru.
Trib. Sibiu, s.civ., dec. 68/2000 apel d sent.civ. 6335/1998 a Judecătoriei Sibiu
Voinţa de a accepta moştenirea poate rezulta dintr-un act juridic, precum şi dintr-un fapt juridic săvârşit de succesibili. Pârâta - soţie supravieţuitoare -a achitat taxele şi impozitele aferente imobilului succesoral, de la deschiderea succesiunii şi până în 1993; în plus, din depoziţiile martorilor rezultă că a
Citește mai mult
continuat construirea respedivului imobil după moartea lui de cuius, finalizând a doua încăpere şi introducând curent electric. Potrivit art. 689 C.civ., toate acestea au valoarea unei acceptări tacite, întrucât a făcut acte pe care nu le putea face decât în calitate de moştenitoare şi din care a rezultat neîndoielnic intenţia de a accepta succesiune.Soţia supravieţuitoare - moştenitoare în cotă de 1/2 - nu poate solicita în speţă obligarea reclamantei - moştenitoare a unei pătrimi din succesiune - la suportarea, în cota corespunzătoare, a cheltuielilor făcute de pârâtă cu internarea in spital şi cu înmormântarea soţului defunct. Sumele afectate spitalizării nu se includ în această noţiune, ci fac parte din obligaţia de sprijin pe care soţii şi-o datorează reciproc. în ce priveşte cheltuielile de înmormântare (ce fac parte din pasivul succesoral) pretins suportate de pârâtă, instanţa constată că aceasta nu a produs nici o dovadă în sensul celor sustinute, aşa cum o cere art. 1169 C.civ.
Citește mai mult
am facut nici un demers expres sau tacit pt succesiune, succesiune fata de care eu inteleg sa raman straina.Am vorbit cu un notar roman aici in State si mi s-a comunicat ca declaratia e confuza, nu precizeaza daca accept sau renunt la succesiune. In alte cuvinte, n-ar trebui s-o semnez.Intrebarea ar fi urmatoarea: eu mai am dreptul de mostenitor daca n-am facut nici un demeres in tot acest timp? E posibil ca acea declaratie generala sa fie doar pt ca sora mea sa poate deschida succesiunea sau va fi interpretata ca o renuntare? Ea este foarte tanara, 19 ani si intentia mea ar fi sa pot avea si eu drept de decizie daca vrea sa vanda o proprietate importanta, astfel incat macar sa ramana cu un acoperis deasupra capului si sa nu poata vinde fara acordul meu apartamentul parintilor. Sau sa facem o succesiune doar pe anumite bunuri pe care ea sa le poata vinde fara mine. As aprecia enorm o indrumare, pt ca daca inteleg bine, doar ea poate demara succesiunea, fiind nevoie sa fie facuta in orasul domiciliului defunctului.Multumesc frumos.
Dacă nu ați făcut acte de acceptare tacită a succesiuni, sora va putea oricum să vă îndepărteze de la moștenire, în instanță, invocând excepția neacceptării moștenirii. Sora v-a sugerat această declarație pentru a putea dezbate succesiunea la notariat, unde se plătesc taxe mai mici și procedura se desfășoară mult mai rapid decât în instanță. În orice caz, această declarație este una cu caracter personal și reflectă strict manifestarea dvs. de voință, deci trebuie
Citește mai mult
să o semnați doar în cazul în care conținutul ei reflectă voința dvs. reală, fără a fi influențată de alte persoane.