Indivizibilitatea ipotecii
Indivizibilitatea ipotecii este o trăsătură caracteristică a dreptului real accesoriu de ipotecă, constand în faptul că el poartă asupra întregului imobil ipotecat, sau asupra tuturor imobilelor ipotecate şi a fiecăruia dintre ele în parte, ca şi în faptul că el garantează întreaga creanţă ipotecară şi fiecare fracţiune a ei în parte.
In virtutea indivizibilitatii ipotecii, creditorul poate urmări oricare dintre imobilele ipotecate şi poate să-şi realizeze asupra lui întreaga creanţă, chiar dacă datoria corelativă ar fi fost între timp divizată între mai mulţi moştenitori ai debitorului iniţial; pe de altă parte, chiar dacă creanţa sa ar fi stinsă în parte, creditorul conservă ipoteca în întregime; pentru garantarea părţii nestinse a creanţei.
Creditorul poate renunţa, expres sau tacit, la indivizibilitatea ipotecii. Atunci cand creditorul urmăreşte un bun ipotecat aflat în posesia unui terţ, acesta îi poate opune beneficiul de discuţiune, cerandu-i să urmărească mai întiai bunurile ipotecate pentru garantarea aceleiaşi creanţe care s-ar afla încă în posesia debitorului.