Certificatul energetic, obligatoriu pentru vânzări și închirieri
La 19.07.2013 a intrat în vigoare Legea nr.159/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor. Această lege prevede în ce condiţii şi căror persoane li se eliberează, respectiv investitorului, proprietarului, administratorului clădirii cine le eliberează precum şi ceea ce trebuie să ateste (Art.13).
Art. 131 din lege prevede obligativitatea prezentării certificatului de performanţă energetică pentru întocmirea contractelor de vânzare şi închiriere; totodată acest certificat este necesar în cazul clădirilor nou construite, la recepţia finală a lucrărilor (art.132).
Astfel, art.13 al Legii nr.372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor în urma modificării are următorul cuprins:
(1) Certificatul de performanţă energetică, denumit în continuare certificat, se elaborează pentru:
a) categoriile de clădiri prevăzute la art. 7 alin. (1) şi unităţile acestora, care se construiesc, se vând, se închiriază sau sunt supuse renovărilor majore;
b) clădirile aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează servicii publice.
(2) Certificatul se elaborează şi se eliberează de către auditorul energetic pentru clădiri, la solicitarea investitorului/ proprietarului/administratorului clădirii/unităţii de clădire şi este valabil 10 ani de la data eliberării înscrisă în certificat, cu excepţia situaţiei în care, pentru clădirea/unitatea de clădire la care există certificat în valabilitate, se efectuează lucrări de renovare majoră care modifică consumurile energetice ale acesteia.
(3) Certificatele pentru categoriile de clădiri prevăzute la art. 7 alin. (1), inclusiv pentru unităţile de clădire şi spaţiile cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, din clădirile de locuit colective, se elaborează pe baza metodologiei.
(4) Nu se elaborează certificat pentru clădirile prevăzute la art. 8 .
(5) Certificatul cuprinde valori calculate, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare, cu privire la consumurile de energie şi emisiile de CO2, care permit investitorului/ proprietarului/administratorului clădirii/unităţii de clădire să compare şi să evalueze performanţa energetică a clădirii/unităţii de clădire.
(6) Certificatul cuprinde, anexat, recomandări de reducere a consumurilor de energie ale clădirii, cu excepţia cazurilor în care nu exista potenţial de reducere semnificativă al acestora comparativ cu cerinţele minime de performanţă energetică în vigoare la data elaborării certificatului, precum şi estimarea economiei de energie prin realizarea lucrărilor de creştere a performanţei energetice a clădirii.
(7) Forma şi conţinutul-cadru ale certificatului de performanţă energetică se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice."
Noua reglementare impune notarului public obligaţia să solicite vânzătorului, respectiv proprietarului imobilului, prezentarea certificatului de performanţă energetică şi să facă menţiune despre existenţa lui în conţinutul contractelor; totodată, proprietarul este obligat să pună la dispoziţia potenţialului cumpărător sau chiriaş, după caz, anterior perfectării contractului, o copie de pe acest certificat, iar la încheierea contractului de vânzare – cumpărare proprietarul are obligaţia să încredinţeze noului proprietar, certificatul în original. Dacă în forma iniţială a Legii nr.372/2005 nu se prevedea vreo sancţiune în caz de nerespectare a dispoziţiilor referitoare la existenţa certificatului, în prezent alin.4 al art. 131 dispune că se sancţionează cu nulitatea relativă contractul de vânzare-cumpărare încheiat fără prezentarea certificatului de performanţă energetică a clădirii.
Dacă părţile insistă totuşi şi cer notarului public care le-a pus în vedere prevederile legale la care ne-am referit mai sus, ca actul să se autentifice în lipsa acestui certificat, notarul îi va pune în vedere cumpărătorului că obligaţia de a obţine certificatul îi revine lui şi trebuie îndeplinită într-un termen de cel mult 30 de zile din momentul autentificării, termen în care are obligaţia să schimbe rolul fiscal pe numele său. În acest interval, va obţine certificatul şi îl va prezenta la momentul depunerii actului la organul fiscal. În această situaţie, copia certificatului energetic se va depune împreună cu copia actului în conformitate cu alin.3 art.131.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va emite norme metodologice de aplicare a legii, astfel încât urmează să revenim cu precizări suplimentare în privinţa certificatului de performanţă energetică.
Vă redăm mai jos fragmente din expunerea de motive a Guvernului și din avizul Consiliului Legislativ cu privire la actul normativ care modifică Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică, pentru o mai bună înțelegere a intenției legiuitorului și a cadrului legislativ intern și european.
Expunerea de motive
a proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor
Secţiunea 1 Titlul proiectului de act normativ
LEGE pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor (n.r.: actuala Lege nr. 159/2013)
Secţiunea a 2-a Motivele emiterii actului normativ
1 .Descrierea situaţiei actuale
Directiva 2002/91/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind performanţa energetică a clădirilor a fost transpusă integral în legislaţia naţională prin Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, cu modificările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.144 din 19 decembrie 2005 şi a intrat în vigoare la 01 ianuarie 2007, cu excepţia prevederilor referitoare la elaborarea certificatului de performanţă energetică a clădirii -document tehnic cu caracter informativ pentru clădirile care se construiesc, se vând sau se închiriază - şi punerea acestora la dispoziţia potenţialilor cumpărători sau chiriaşi de către proprietari în cazul vânzării sau închirierii locuinţelor unifamiliale şi apartamentelor din blocurile de locuinţe care trebuiau să intre în vigoare la 01 ianuarie 2010 dar care au intrat în vigoare de la 01 ianuarie 2011, urmare a intervenţiilor legislative ulterioare.
Legea susmenţionată cuprinde, în principal, prevederi pentru promovarea eficienţei energetice a clădirilor şi stabileşte condiţii cu privire la:
- elaborarea unei metodologii de calcul a performanţei energetice a clădirilor;
- aplicarea cerinţelor de performanţă energetică la clădirile noi şi existente;
- elaborarea certificatului de performanţă energetică pentru clădirile care se construiesc, se vând sau se închiriază:
- categoriile de clădiri pentru care este elaborat certificatul de performanţă energetică;
- inspecţia cazanelor şi instalaţiilor de încălzire, precum şi a sistemelor de climatizare din clădiri;
Pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 372/2005 au fost elaborate următoarele actc normative:
• “Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor', aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007. publicat în Monitorul Oficial al României. Partea I nr. 126/2007;
• Normele metodologice privind performanţa energetică a clădirilor.
aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor al ministrului economiei şi finanţelor şi al ministrului internelor şi reformei administrative nr. 691/1459/288/2007. publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695/2007;
• ''Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor, Indicativ C 107 - 2005", aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2055/2005. publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1124/2005;
• Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr. 1071/2009 pentru completarea Metodologiei de calcul cu ..Breviar de calcul" şi „Modelul certificatului de performanţă energetică al apartamentului'*, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 41/2010;
• Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1217/2010 pentru completarea Metodologiei de calcul cu „Procedură privind validarea programelor de calculator utilizabile pentru calculul performanţei encrgetice şi elaborarea certificatului de performanţă energetică pentru apartamente din blocuri de locuinţe”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr, 243/2010;
• Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 2237/2010 pentru aprobarea reglementării tehnice "Regulament privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri'’, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683/2010.
In vederea elaborării certificatelor de performanţă energetică a clădirilor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în calitate de autoritate competentă, a organizat atestarea auditorilor energetici pentru clădiri, până la 30 iunie 2011 fiind atestaţi peste 1000 de specialişti.
Legea nr. 372/2005, cu modificările ulterioare, precum şi actele normative subsecvente acesteia, au fost notificate Comisiei Europene. Pentru stabilirea unor acţiuni mai concrete de reducere a consumurilor energetice în clădiri, potenţial nevalorificat din acest sector, în 19 mai 2010, a fost aprobată Directiva 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor (reformarea Directivei 2002/91/CE).
Directiva 2010/3l/UE prevede ca, până cel târziu 9 iulie 2012. statele membre să transpună integral în legislaţia lor naţională prevederile
actului comunitar
2. Schimbări preconizate
Având în vedere modificările şi completările aduse prin reformarea Directivei 2002/91/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind performanţa energetică a clădirilor de Directiva 2010/31/UE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 153 din 18 iunie 2010. este necesară modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, cu modificările ulterioare.
În concret, prin prezentul act normativ se propune, în principal:
> obligativitatea analizării introducerii sistemelor alternative de energie din surse regenerabile, atât la construirea clădirilor noi, cât şi in cazul renovării majore a clădirilor existente;
> obligativitatea afişării certificatelor de performanţă energetică la j clădirile aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează servicii publice, cu o suprafaţă utilă de peste 500mp. După 09 iulie 2015, obligativitatea afişării certificatului de performanţă energetică se aplică clădirilor aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează serv icii publice cu o suprafaţă utilă de peste 250 mp;
> obligativitatea prezentării certificatului de performanţă energetică la vânzarea-cumpărarea sau închirierea clădirilor/ unităţilor de clădire existente (precum apartamentele din blocurile de locuinţe), precum şi prezentarea acestuia la recepţia la terminarea lucrărilor, în cazul clădirilor noi;
> instituirea obligativităţii pentru investitori şi proiectanţi să ia toate măsurile ca, începând cu 31 decembrie 2020, clădirile noi să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero;
> realizarea băncilor de date specifice eficienţei energetice în clădiri. în vederea fundamentării planurilor naţionale de economisire a energiei şi de reducere a dioxidului de carbon, de utilizare a surselor alternative j de energie, etc.
Pentru constituirea şi gestionarea băncilor de date specifice performanţei energetice a clădirilor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului transmite Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Durabilă "URBAN-INCERC” certificatele de j performanţă energetică, sintezele rapoartelor de audit energetic şi ale j rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire şi climatizare.
Conţinutul cadru al sintezelor rapoartelor de audit energetic şi ale rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire şi climatizare, i procedura de transmitere în format electronic a acestora, precum şi j procedura de constituire şi gestionare a băncilor de date specifice, se I aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi turismului, j Deoarece aspectele menţionate conduc ia realizarea de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare ; Durabilă "URBAN-1NCERC" a unor atribuţii specifice suplimentare faţă j de prevederile de la art. 14 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării Ia consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, cu modificările ulterioare. pentru evitarea oricăror confuzii, aceste prevederi se abrogă.
De asemenea, în concordanţă cu prevederile Directivei 2010/31 /UE, la transpunerea acesteia în legislaţia naţională se prevede instituirea, prin Inspectoratul de Stat în Construcţii, din subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, a controlului certificatelor de performanţă energetică, a rapoartelor de audit energetic şi a rapoartelor de inspecţie ale sistemului de încălzire şi/sau climatizare. în ceea ce priveşte modalitatea de elaborare a acestora, şi punerea acestora la dispoziţia proprietarilor. Prin actul normativ se precizează faptele contravenţionale şi modalitatea de sancţionare a acestora.
Pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor, precum şi în scopul tranziţiei către clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero. în conformitate cu prevederile art. 10 din Directiva 2010/31 /UE, prin actul normativ se instituie posibilitatea iniţierii unor programe de sprijin financiar, în principal prin:
a) utilizarea fondurilor structurale sau a fondurilor din pragrame-cadru la care se poate recurge;
b) eficientizarea utilizării fondurilor de la Banca Europeană de Investiţii şi de la alte instituţii financiare publice;
c) coordonarea mai bună a utilizării fondurilor Uniunii Europene cu cele naţionale, precum şi din alte forme de sprijin, în vederea stimulării investiţiilor în eficienţa energetică.
Prezentul act normativ transpune integral în legislaţia naţională prevederile Directivei 2010/3l/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind performanţa energetică a clădirilor (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 153 din 18 iunie 2010.
[...]
Secţiunea a 3-a Impactul socio-economic al proiectului de act normativ
[...]
2.Impactul asupra mediului de afaceri
Prin prezentul proiect de act normativ este stimulată activitatea de reabilitarea termică a clădirilor în scopul reducerii consumurilor energetice din surse convenţionale precum şi producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile, atât în cazul construirii clădirilor noi, cât şi în cazul renovării majore a clădirilor existente. Pe de altă parte, se are în vedere informarea potenţialilor cumpărători sau chiriaşi cu privire la consumurile energetice ale clădirilor/unităţilor de clădire (precum apartamentele din blocurile de locuinţe), fiind stimulată şi activitatea specialiştilor atestaţi ca auditori energetici pentru clădiri prin introducerea obligativităţii existenţei certificatului de performanţă energetică.
De asemenea, prin recomandările care însoţesc certificatul de performanţă energetică se conştientizează deţinătorii clădirilor/unităţilor de clădire cu privire la necesitatea reducerii consumurilor energetice din acestea în condiţiile realizării şi menţinerii confortului interior.
Este de menţionat rolul pe care trebuie să îl aibă autoritatea administraţiei publice prin realizarea măsurilor de îmbunătăţire a performanţei energetice în scopul reducerii consumurilor energetice, măsuri care însoţesc certificatul energetic.
3. Impactul social
Prezentul proiect de act normativ urmăreşte creşterea protecţiei consumatorilor prin informarea potenţialilor cumpărători sau chiriaşi cu privire la consumurile energetice ale clădirii/unităţilor de clădire, sau cu privire la utilizarea surselor regenerabile pentru producerea energiei. Reglementările tehnice în vigoare cuprind atât metodologia de certificare a clădirilor/apartamentelor, cât şi activităţile în sarcina auditorilor energetici pentru clădiri privind: - completarea fişei de date a clădirii/apartamentului, - elaborarea certificatului de performanţă energetică, cu statabilirea comsumurilor energetice şi a emisiilor de COi, - măsurile recomandate pentru îmbunătăţirea performanţei energetice. funcţie de starea tehnică a clădirii/apartamentului. j Funcţie de starea tehnică a clădirii şi numărul de camere al locuinţei/apartamentului, pe baza cererii şi ofertei, cu 1 respectarea codului de conduită al activităţii auditorului energetic pentru clădiri, pentru activităţile susmenţionate se apreciază un cost cuprins între 250 - 600 lei pentru elaborarea certificatului de performanţă energetică.
4. Impactul asupra mediului
Prezentul proiect de act normativ urmăreşte reducerea în clădiri a consumurilor energetice pentru încălzire/răcire, climatizare/ condiţionare a aerului, iluminat, apă caldă menajeră, obţinute prin arderea combustibililor fosili, diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea independenţei energetice prin reducerea consumului de combustibil convenţional utilizat la producerea energiei, precum şi creşterea utilizării surselor alternative de energie, precum energia solară, eoliană, energia geotermică. geotermală, etc.
[...]
Secţiunea a 4-a Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)
[...]
3. Impact financiar plus/minus, din care:
a) buget de stat
b) bugete locale
Finanţarea fiecărei activităţi precizate la art. 21 alin. (1) de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie şi/sau din alte surse legal constituite, nu poate fi cuantificată prin prezentul proiect de act normativ.
Modificările veniturilor bugetare plus/minus se vor preciza la promovarea actelor normative pentru aprobarea activităţilor precizate la art. 21.
[...]
6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare
La promovarea actelor normative pentru aprobarea activităţilor precizate la art. 21 se vor prezenta fişele financiare aferente fiecărei activităţi in parte, precum şi metodologia de calcul utilizată, în conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010.
Secţiunea a 5-a Efectele proiectului de act normativ
1.Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ:
a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ,
b)acte normative ce urmează a lî elaborate în vederea implementării noilor dispoziţii.
Normele metodologice privind performanţa energetică a clădirilor, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor al ministrului economiei şi finanţelor şi al ministrului internelor şi reformei administrative nr. 691/1459/288/2007, se actualizează în concordanţă cu prevederile prezentului act normativ. Se elaborează/revizuiesc reglementările tehnice referitoare la cerinţele pentru clădirile cu consum aproape zero energie, cerinţele referitoare la sistemele tehnice ale clădirilor, aprobate prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi turismului.
2.Conformitatea proiectului de act normativ cu legislaţia comunitară
În cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare Respectă prevederile art. 28 - Transpunere - din Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor (reformare).
[...]
Secţiunea a 6-a
Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ
1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii neguvemamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate
Proiectul de act normativ a constituit subiect de consultare a partenerilor de dialog social şi mediul de afaceri.
De asemenea, au fost consultate asociaţii profesionale din domeniul construcţiilor şi performanţei energetice a clădirilor.
2.Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea, precum şi a modului în care activitatea acestor organizaţii este legată de obiectul proiectului de act normativ.
Pentru consultare au fost următoarele asociaţii profesionale:
- Asociaţia Auditorilor Energetici pentru Clădiri - implicată în formarea specialiştilor ca auditori energetici pentru clădiri, precum şi în activitatea acestora privind respectarea reglementărilor tehnice;
- Asociaţia Inginerilor de Instalaţii din România - implicată în elaborarea metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor, prevăzută de Legea nr. 372/2005, precum şi în formarea profesională a experţilor tehnici pentru sistemele tehnice ale clădirilor.
3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice locale, în situaţia în care proiectul de act normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi. în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative
Proiectul de lege a fost supus consultării structurilor asociative în temeiul Hotărârii Guvernului nr.521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative.
[...]
Secţiunea a 7-a
Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ
1 .Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act normativ Au fost întreprinse demersurile legale prevăzute art. 7 din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009.
[...]
Avizul Consiliului Legislativ
referitor la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor
Analizând proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.56 din 28.03.2012,
CONSILIUL LEGISLATIV
în temeiul art.2 alin.(l ) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicata şi art.46(2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observaţii şi propuneri:
1. Proiectul de lege are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr.372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, cu modificările ulterioare, în vederea consolidării cadrului juridic privitor la performanţa energetică a clădirilor, ca urmare a necesităţii adaptării şi actualizării legislaţiei naţionale cu noile reglementări comunitare în acest domeniu, în contextul îndeplinirii angajamentelor ce-i revin României şi care derivă din calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.
Prin obiectul său de reglementare, proiectul de lege se înscrie în categoria legilor ordinare, prima Cameră sesizată fiind Senatul, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(l) din Constituţie, republicată.
2. Semnalăm că, o propunere legislativă privind performanţa energetică a clădirilor din România, transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr.B715 din 25.11.2010 şi avizată favorabil cu observaţii şi propuneri de Consiliul Legislativ cu avizul nr.1541 din 14.12.2010, a fost respinsă de Senat în data de 20.04.2011, fiind transmisă la Camera Deputaţilor pentru dezbatere.
3. Din punct de vedere al dreptului european, prezentul demers normativ cade sub incidenţa reglementărilor statuate la nivelul Uniunii Europene, subsumate Politicii europene în domeniul energiei, integrate segmentului legislativ rezervat - Principiilor generale şi programe, în sectorul - Utilizării raţionale şi conservarea energiei.
în raport de obiectul specific de reglementare, la nivelul dreptului european derivat, prezintă incidenţă directă dispoziţiile Directivei nr.2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor, prevederi pe care iniţiatorul prezentului demers îşi propune să le transpună integral la nivelul legislaţiei naţionale de profil, conform art.288 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), parte integrantă a Tratatului de la Lisabona, îndeplinindu-se astfel angajamentele asumate de România prin Tratatul de aderare la Uniunii Europene, aşa cum a fost ratificat prin Legea nr.157/2005.
Menţionăm că adoptarea Directivei nr.2010/31/UE concretizează eforturile şi preocupările constante ale instituţiilor Uniunii Europene referitoare la creşterea eficientei energetice în spaţiul european, prin promovarea de noi măsuri legislative, inclusiv în ceea ce priveşte îmbunătăţirea performantei energetice a clădirilor, consolidându-se, astfel, cadrul legal asigurat, iniţial, prin Directiva nr.2002/91/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind performanţa energetică a clădirilor; aşa cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr.l 137/2008, pe care de altfel, o şi abrogă cu efect de la 1 februarie 2012, înlocuind-o, fară a aduce atingere obligaţiilor statelor membre privind termenul de transpunere în dreptul intern şi de aplicare a dispoziţiilor sale.
Precizăm că România, prin intermediul Legii nr.372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, a preluat integral la nivelul dreptului intern dispoziţiile Directivei nr.2002/91/CE, a cărei premisă esenţială a constituit-o necesitatea adoptării de către toate statele membre a unei metodologii de calcul privind îmbunătăţirea performanţei energetice globale a clădirilor, determinată în special atât de condiţiile climatice exterioare şi particularităţile locale, cât şi de condiţiile de ambient interior şi eficienţă economică, impunându-se totodată, adoptarea unor măsuri tehnice privitoare la inspecţia cazanelor şi a sistemelor de climatizare, în vederea garantării realizării unei performanţe optime în ceea ce priveşte protecţia mediului, dar şi a optimizării economisirii energiei.
Ca urmare, transpunerea la nivelul dreptului intern a dispoziţiilor Directivei nr.2010/31/UE, ce consolidează şi, ulterior, se substituie prevederilor Directivei nr.2002/91/CE, reprezintă o necesitate stringentă, în raport de obligaţiile ce revin statului român pe linia conformării cu normele directivei, un demers ce se justifică cu atât mai mult cu cât termenul limită de transpunere, stipulat la art.28 din directivă, este unul apropiat, şi anume data de 9 iulie 2012.
Din analiza comparativă întreprinsă asupra proiectului, în raport de dispoziţiile Directivei nr.2010/31/UE, susceptibile de a fi preluate, în ansamblul lor, la nivelul legislaţiei naţionale, inclusiv cele cu caracter tehnic, integrate anexelor acesteia, a rezultat că iniţiatorul a reuşit să atingă finalitatea propusă, asigurând de-o manieră corectă, fidelă şi riguroasă, adaptată realităţilor naţionale, transpunerea integrală a normelor acestui act juridic european.
Astfel, efortul de consolidare a cadrului legislativ, asigurat de Legea nr.372/2005, cu modificările ulterioare, în direcţia îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor, în concordanţă cu normele Directivei nr.2010/31/UE, gravitează, în principal, în jurul a câtorva obiective bine definite, subsumate atingerii acestei finalităţi majore, la a căror realizare contribuie nemijlocit prezentul demers, respectiv: obligativitatea analizării introducerii sistemelor alternative de energie din surse regenerabile atât în cazul clădirilor noi, dar şi a celor supuse renovării; obligativitatea afişării certificatelor de performanţă energetică la clădirile aflate în proprietatea sau administrarea autorităţilor publice; obligativitatea prezentării certificatului de performanţă energetică la vânzarea-cumpărarea sau închirierea imobilelor; realizarea băncilor de date specifice eficienţei energetice a clădirilor; instituirea controlului de performanţă energetică, a rapoartelor de audit energetic şi a rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire şi sau/ climatizare, după cum şi stimularea financiară, în sensul asigurării tranziţiei către clădirile al căror consum de energie să fie aproape egal cu zero.
Nu în ultimul rând, sunt stabilite măsuri cu caracter contravenţional, apte să contribuie la o aplicare riguroasă a prevederilor legale, în acord cu exigenţele şi normele europene incidente în domeniu.
în concluzie, apreciem că prezentul proiect de lege se înscrie pe coordonatele armonizării legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar în domeniu, asigurând în acest sens, transpunerea integrală a dispoziţiilor Directivei nr.2010/31/UE la nivelul dreptului intern, în consonanţă cu angajamentele asumate de România, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.
4. Pentru a răspunde exigenţelor specifice actelor normative de modificare şi de completare, este necesar ca dispoziţiile de modificare şi, respectiv, de completare subsumate art.I să fie evidenţiate potrivit următoarelor modele:
„5. La alineatul (2) al articolului 4, literele c), d) şi h) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:”;
„6. La alineatul (2) al articolului 4, după litera i) se introduce o nouă literă, lit.j), cu următorul cuprins:”;
„8. După alineatul (3) al articolului 4 se introduc două noi alineate, alin.(4) şi (5), cu următorul cuprins:”;
„11. La alineatul (1) al articolului 7, litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:”;
„21. După alineatul (1) al articolului 17 se introduce un nou alineat, alin.(2), cu următorul cuprins:”;
„24. După articolul 19 se introduce un nou articol, art. 191, cu următorul cuprins:”;
„25. După alineatul (1) al articolului 20 se introduce un nou alineat, alin.(2), cu următorul cuprins:”;
„26. După articolul 20 se introduc două noi capitole, Capitolele X1 şi X2, cu următorul cuprins:”;
„27. Articolul 21 se modifică şi va avea următorul
cuprins:”.
5. La pct.4, la textul propus pentru pct.19 al art.3, pentru redarea corectă a titlului actului normativ la care se face trimitere, sintagma „privind aprobarea” va fi înlocuită cu sintagma „pentru aprobarea”.
întrucât trimiterile din textul propus pentru pct.23 sunt redactate inadecvat sub forma „în conformitate cu prevederilor legale în vigoare” şi „conform prevederile legale în vigoare”, sugerăm înlocuirea acestora cu trimiteri exprese la actele normative avute în vedere. Această observaţie este valabilă, în mod corespunzător, pentru toate situaţiile similare din proiect.
Totodată, pentru o exprimare proprie stilului normativ, propunem reformularea textului propus pentru pct.24 prima teză, astfel:
„24. expert tehnic - persoana fizică atestată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului potrivit prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, pentru specialitatea instalaţii de încălzire, prevăzută în reglementarea tehnică „îndrumătorul pentru atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii”, aprobată prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr.777/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, potrivit „Metodologiei privind atestarea personalului tehnic de specialitate în domeniul ISCIR”, aprobată prin Ordinul inspectorului de stat şef al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat nr.165/2011”
De asemenea, pentru corectitudinea normei, este necesar ca textul propus pentru pct.25 să debuteze, astfel:
„25. construcţii de interes şi utilitate publică - definiţia este prevăzută la art.2 alin.(3) lit.b) din Ordonanţa Guvernului nr.20/1994 ...”
6. La pct.13, în textul de la art.ll alin.(3), pentru o exprimare proprie stilului normativ, sugerăm înlocuirea expresiei „precizate la art.10 alin.(2)” cu expresia „prevăzute la art.10 alin.(2)”.
7. La pct.15, în textul propus pentru art.122, pentru rigoarea exprimării, sugerăm înlocuirea formulării „montarea unor sisteme inteligente de contorizare” cu formularea „montarea unor sisteme performante de contorizare”.
Referitor la textul propus pentru art.125, partea introductivă, pentru un spor de rigoare normativă, se impune ca finalul textului să aibă următoarea formulare: „...Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului propune programe naţionale de sprijin financiar, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului şi care au în vedere, în special, următoarele aspecte:”.
în textul propus pentru art.126, pentru rigoarea exprimării, propunem înlocuirea sintagmei „clădiri de învăţământ”, cu sintagma „clădiri destinate învăţământului”.
8. Având în vedere că la pct.16 se propune modificarea a patru din cele cinci alineate ale art.13, iar la pct.17 se propune completarea aceluiaşi articol cu două noi alineate, pentru o redactare în acord cu normele de tehnică legislativă, propunem comasarea celor două puncte într-un singur punct, marcat ca pct.16, care să dispună modificarea în întregime a art.13, cu următoarea formulare:
„16. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul
cuprins:”.
în continuare se vor reda textele propuse a fi modificate (alin.(l), (2), (3) şi (5)), textul asupra căruia nu se intervine, (alin.(4)), precum şi textele propuse a completa articolul (alin.(6) şi (7)), iar dispoziţia de completare de la actualul pct.17 va fi eliminată.
Această observaţie implică renumerotarea celorlalte puncte ale proiectului.
De asemenea, propunem eliminarea sintagmei „se înmânează solicitantului” din textul propus pentru alin.(2) al art.13, deoarece este superfluă.
Totodată, se impune revederea normei propuse pentru alin.(7) al art.13, întrucât în forma actuală nu se poate integra în actul normativ de bază, deoarece prevede ca forma şi conţinutul cadru al certificatului de performanţă energetică să fie aprobate „în maximum 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial”.
Pentru unitatea redactării, norma care stabileşte termenul în care se va emite acest ordin trebuie să constituie un articol distinct al proiectului, marcat cu cifră romană, în cuprinsul căreia se va folosi norma de trimitere la respectivul text din proiect.
Pe cale de consecinţă, este necesară eliminarea sintagmei „emis în maximum 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial” din textul propus pentru alin.(7) al art.13.
9. La actualul pct.18, referitor la textul propus pentru art.132 alin.(3), expresia „prevederile art.13 şi art.131” se va înlocui cu expresia „prevederile art.13 şi 131”.
10. La actualul pct.19, pentru precizia normei, propunem reformularea trimiterii din textul propus pentru art.14 alin.(3), astfel: „conducătorii instituţiilor publice, astfel cum sunt definite la art.2 pct.30 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi conducătorii instituţiilor publice locale, astfel cum sunt definite la art.2 pct.39 din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare,”.
11. La actualul pct.20, referitor la textul propus pentru art.16 alin.(l), pentru considerente de ordin normativ, expresia „conform art.3 pct.24” va fi înlocuită cu expresia „potrivit prevederilor art.3 pct.24”. Observaţia este valabilă şi pentru actualul pct.22, în textul propus pentru art.18 alin.(l).
Totodată, în textul propus pentru alin.(3), pentru o exprimare corectă din punct de vedere gramatical, este necesară înlocuirea articolului genitival „a” din sintagma „rezultatul inspecţiei, respectiv a expertizei tehnice” cu articolul genitival „al”.
12. La actualul pct.24, este necesară marcarea primului alineat propus pentru art.191.
La alin.(3), propunem eliminarea sintagmei „din coordonarea sa” şi a termenului „toate”, deoarece sunt superflue.
Pentru aceleaşi considerente, se impune eliminarea sintagmei „în condiţiile prezentei legi” din textul propus pentru alin.(4).
13. La actualul pct.25, referitor la textul propus pentru alin.(2) al art.20, pentru corectitudinea exprimării, este necesară înlocuirea expresiei „pe pagina de internet a Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului” prin expresia „pe pagina web a Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului” sau „pe site-ul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului”.
14. Referitor la art.203 alin.(l), astfel cum este propus la pct.26, semnalăm următoarele:
a) la partea introductivă, întrucât fapta descrisă drept contravenţie în actul normativ şi prevăzută cu sancţiune contravenţională nu poate fi decât contravenţie, nimeni neputând, prin interpretare, să schimbe caracterizarea ei juridică, precum şi pentru corelare cu definiţia dată contravenţiei în Ordonanţa Guvernului nr.2/2001, este necesară eliminarea din text a expresiei „dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni”.
b) la alin.(l) lit.a), pentru corelare cu dispoziţiile art.191 alin.(l), precum şi pentru corectitudinea exprimării, finalul textului trebuie reformulat, astfel: „... de a înscrie în Registrul propriu de evidenţă a activităţii a documentelor prevăzute la art.191 alin.(l)”.
c) la alin.(2) este necesară reanalizarea şi reformularea textului, întrucât din redactarea propusă nu rezultă care anume este fapta care constituie contravenţie. Precizăm că certificatul de urbanism care „se consideră certificat de urbanism incomplet” nu poate constitui contravenţie aşa cum se prevede în proiect. In situaţia în care se are în vedere stabilirea drept contravenţie a emiterii certificatului de urbanism de către autorităţile administraţiei publice locale/judeţene competente în condiţiile prevăzute de text, acesta trebuie reformulat în mod corespunzător.
d) la alin.(3), pentru rigoarea reglementării, propunem reformularea textului, după următorul model:
„(3) Contravenţiile prevăzute la alin.(l) se sancţionează, după cum urmează:
a) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, cele prevăzute la lit.a);
b) cu amendă de la ...;
c) cu amendă de la ...;
d) cu amendă de la
e) la alin.(4), întrucât Ordonanţa Guvernului nr.2/2001 nu reglementează instituţia „actualizării cuantumului amenzilor contravenţionale”, este necesar ca textul să prevadă în mod expres criteriul în funcţie de care urmează a se realiza actualizarea. Pe de altă parte, precizăm că, pentru corectitudinea reglementării, norma trebuie să se refere la actualizarea limitelor amenzilor contravenţionale, şi nu a cuantumului acestora.
15. La art.204 alin.(l), astfel cum este propus la pct.26, pentru un spor de rigoare normativă, propunem reformularea textului, astfel: „Art.204. - (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art.203 se fac de către personalul cu atribuţii de control şi inspecţie din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii”.
La alin.(2), semnalăm că norma propusă pentru art.203 nu se referă la dispunerea vreunei măsuri, odată cu aplicarea sancţiunii contravenţionale. Menţionăm că, în cazul în care se intenţionează şi stabilirea unor sancţiuni contravenţionale complementare, acestea trebuie prevăzute în mod expres în cuprinsul art.203 alin.(3). Precizăm însă că, într-o asemenea situaţie, soluţia legislativă privind limitarea caracterului suspensiv plângerii numai cu privire la sancţiunea principală aplicată nu ar putea fi susţinută, întrucât nu este de conceput ca o sancţiune complementară să aibă un regim juridic mai sever decât sancţiunea principală. Pe de altă parte, precizăm că legiuitorul a înţeles să adopte, în cazul atacării procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, o soluţie diferită de cea aplicabilă în cazul atacării actelor administrative pe calea contenciosului administrativ. Astfel, în această din urmă situaţie, suspendarea executării actului nu operează de drept, ci poate fi dispusă de instanţă numai la cererea persoanei vătămate, potrivit art.14 şi 15 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004. Spre deosebire de cazul actelor administrative care pot fi atacate în contencios administrativ, plângerea formulată împotriva procesului-verbal de contravenţie are ca efect suspendarea de drept a executării sancţiunii principale şi a sancţiunilor complementare aplicate. Or, adoptarea soluţiei privind suspendarea de drept numai în ceea ce priveşte sancţiunea principală, ar face absolut necesară completarea proiectului cu norme care să prevadă posibilitatea contravenientului de a cere instanţei suspendarea executării acestor sancţiuni, similar regulilor aplicabile în procedura contenciosului administrativ.
în cazul în care textul se referă la alte măsuri, de ordin administrativ, care s-ar putea aplica odată cu aplicarea sancţiunii contravenţionale, precizăm că şi în lipsa unei astfel de norme, exercitarea căii de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii nu ar avea ca efect suspendarea executării respectivelor măsuri administrative. Menţionăm că acestora le sunt aplicabile dispoziţiile Legii contenciosului administrativ nr.554/2004 şi nu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Prin urmare, într-o astfel de situaţie, este necesară eliminarea alin.(2) din cuprinsul art.204.
16. Pentru asigurarea uniformităţii în reglementarea domeniului contravenţiilor, propunem ca la art.204 alin.(3) să fie utilizată formula consacrată în cazul normei de completare cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001:
„(3) Contravenţiilor prevăzute la art.203 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările şi completările ulterioare”.
17. La art.II, pentru considerente de ordin normativ, este necesară eliminarea sintagmei „publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.l 144 din 19 decembrie 2005” din text.
18. La art.HI, în considerarea prevederilor art.ll alin.(l) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, propunem eliminarea din text a sintagmei „Partea I”. Observaţia este valabilă şi pentru art.IV.
19. Referitor la norma propusă pentru art.IV, semnalăm că în temeiul art.22 din Legea nr.372/2005, cu modificările ulterioare, a fost adoptat Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor, al ministrului economiei şi finanţelor şi al ministrului internelor şi reformei administrative nr.691/1459/288/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind performanţa energetică a clădirilor.
însă, instituirea unei noi norme care să prevadă adoptarea prin hotărâre a Guvernului a altor Norme metodologice de aplicare a Legii nr.372/2005 este de natură a crea paralelism de reglementare cu art.22 din respectiva lege, dar şi cu Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor, al ministrului economiei şi finanţelor şi al ministrului internelor şi reformei administrative nr.691/1459/288/2007.
Pe cale de consecinţă, pentru respectarea dispoziţiilor art.16 alin.(l) şi (2) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se impune reanalizarea şi reformularea normei propuse pentru art.IV.
20. Având în vedere conţinutul normei propuse pentru art.123 alin.(l), propunem eliminarea art.V din proiect, ca fiind superfluu.
21. La actualul art.VII, pentru un spor de rigoare normativă, este necesară reformularea dispoziţiei de republicare, astfel:
„Art. ... - Legea nr.372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1144 din 19 decembrie 2005, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare”.
22. Având în vedere că la art.29 din Directiva nr.2010/31/UE se prevede că Directiva nr.2002/91/CE se abrogă cu efect de la 1 februarie 2012, se impune ca menţiunea privind transpunerea normelor comunitare din finalul prezentului proiect să fie cuprinsă într-o normă care să dispună modificarea menţiunii privind transpunerea normelor comunitare din finalul Legii nr.372/2005, cu modificările ulterioare, normă care va constitui punct distinct al art.I, cu următoarea formulare:
„... Menţiunea privind transpunerea normelor comunitare se modifică şi va avea următorul cuprins:”.
în continuare, se va reda textul propus pentru această menţiune.
Obligația respectivă se regăsește acum la Art. 22 al variantei republicate a Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor:
"(1) Pentru clădirile sau unitățile de clădire care se vând sau se închiriază, investitorul/proprietarul/administratorul este obligat să pună la dispoziția potențialului cumpărător sau chiriaș, după caz, anterior perfectării contractului, o copie de pe certificat, astfel încât acesta să ia cunoștință despre performanța energetică a clădirii/unității de clădire pe care urmează să o
Citește mai mult
cumpere/închirieze, după caz.(2) La încheierea contractului de vânzare-cumpărare, proprietarul are obligația de a transmite certificatul, în original, noului proprietar.
(3) La data înregistrării contractului de vânzare-cumpărare, respectiv de închiriere, proprietarul are obligația de a depune la organul fiscal competent o copie de pe certificat, iar originalul va rămâne în posesia proprietarului.
(4) Contractele de vânzare-cumpărare încheiate fără respectarea prevederilor alin. (1) sunt supuse nulității relative, potrivit prevederilor Codului civil."
Daca apartamentul pe care urmeaza sa-l achizitionez are suprafata utila mai mica de 50m.p., mai este necesar certificatul de performanta energetica?
Multumesc!
Este necesara obtinerea certificatului de eficienta energetica ?
Pentru mine (cumparator) nu reprezinta nimic - stiu ce cumpar - nu am nevoie de certificat .
Multumesc anticipat!
Vedeți mai multe
Astept raspuns pe meil.