Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice
Definiţia legală a capacitatii civile de exercitiu este data in art. 5 alin. (3) din Decretul nr. 31/1954. Conform acestui articol, capacitatea de exerciţiu este capacitatea persoanei de a indeplini acte juridice prin care işi exercita drepturile şi işi asuma obligaţii.
De asemenea, conform unei definitii elaborate de doctrina, capacitatea civilă de exerciţiu a persoanei fizice este acea parte a capacităţii civile care constă în aptitudinea persoanei fizice de a dobândi şt exercita drepturi subiective civiie, precum şi de a-şi asuma şi executa obligaţii civile, prin încheierea de acte juridice civile.
Premisele capacităţii civile de exerciţiu a persoanei fizice sunt existenţa capacităţii civile de folosinţă si a discernământului, adică existenţa puterii individului de a realiza care sunt consecinţele juridice ale manifestării sale de voinţă. Această premisă se apreciază în raport cu vârsta, dar şi cu starea sănătăţii mentale.
Regulile referitoare la capacitatea civilă de exerciţiu se referă numai la încheierea actelor juridice civile. Totusi, în materie delictuală, prezintă relevanţă numai existenţa discernământului. De exemplu, lipsa discernamantului la savarsirea unei fapte va antrena lipsa vinovăţiei.
Referitor la capacitatea civila de exerciţiu a persoanei fizice, pot exista urmatoarele situaţii:
- lipsa capacităţii civile de exerciţiu;
- capacitatea civilă de exerciţiu restrânsă;
- capacitatea civilă de exerciţiu deplină.
Caracterele juridice ale capacitătii civile de exerciţiu depline şi restrânse a persoanei fizice sunt: legalitatea (1), generalitatea (2), inalienabilitatea (3), intangibilitatea (4), egalitatea (5).
(1) Legea reglementează toate aspectele ce privesc instituirea, stabilirea conţinutului şi încetarea capacităţii civile de exerciţiu. Deci, această capacitate tine exclusiv de domeniul legii, nu de cel al voinţei individuale. De aceea, unul din caracterele juridice ale capacitatii civile este legalitatea.
(2) Generalitatea este acel caracter care constă în faptul că prin capacitatea civilă de exerciţiu a persoanei fizice se exprimă aptitudinea de a dobândi şi exercita drepturile subiective civile şi de a executa obligaţiile civile prin încheierea oricăror acte juridice civile, cu excepţia celor pe care legea le interzice. Gradui de generalitate al capacităţii de exerciţiu diferă după cum este vorba de capacitate de exerciţiu deplină sau restrânsă.
(3) Prin inalienabilitatea capacităţii civile de exerciţiu a persoanei fizice se desemnează caracterul, instituit expres prin art. 6 din Decretul nr. 31/1954. Conform acestui articol, nimeni nu poate renunţa la capacitatea de exercitiu, nici măcar parţial.
(4) Prin intangibilitatea capacităţii civile de exerciţiu a persoanei fizice se înţelege acel caracter, consacrat expres de art. 6 alin. (1)din Decretul nr. 31/1954. Potivit articolului precitat, lipsirea totală sau parţială de capacitate de exerciţiu poate interveni numai în cazurile şi în condiţiile expres stabilite de lege.
(5) Egalitatea capacităţii civile de exerciţiu a persoanei fizice este consacrată, împreună cu egalitatea capacităţii de folosinţă a persoanei fizice, de art. 4 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954, de art. 3 şi art. 26 din Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice ale omului, precum şi de art. 14 din CEDO.
Alte articole:
Întrebări și răspunsuri: Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice
