Act juridic unilateral
Actul juridic unilateral este un act juridic civil care constă în manifestarea de voinţă a unei singure persoane.
Art. 1324 din noul cod civil distinge între actul juridic unilateral propriu-zis, care poate genera o multitudine de efecte juridice, şi angajamentul unilateral ca izvor de obligaţii.
Legea recunoaşte, în mod excepţional, calitatea de izvoare de obligaţii (şi drepturi corelative) următoarelor acte juridice unilaterale :
a) testamentul ;
b) declaraţia de acceptare a succesiuniii sau de renunţare la succesiune ;
c) confirmarea unui act juridic lovit de nulitate relativă ;
d) gestiunea de afaceri ;
e) renunţarea la un drept (de uzufruct, de servitute, de creanţă) sau la o garanţie (remiterea de solidaritate etc.) ;
f) revocarea mandatului de către mandant şi renunţarea mandatarului la mandat ; g) rezilierea uniilaterală de către locatar a contractului de închiriere a unei locuinţe etc.
Se consideră uneori ca izvorând dintr-un act juridic unilateral şi alte obligaţii precum:
- obligaţia ofertantului de a menţine oferta un anumit timp, stabilit expres sau tacit;
- obligaţia celui ce a făcut o promisiune publică de recompensă ;
- obligaţia promitentului faţă de terţul beneficiar într-o stipulaţie pentru altul ; obligaţia încorporată într-un titlu la purtător etc.
Acestor obligaţii li se dau însă şi alte explicaţii, atribuindu-li-se alte izvoare decât voinţa juridică unilaterală.