Art. 279
(1) Pentru valabilitatea în străinătate a actului notarial este necesară supralegalizarea semnăturii şi a sigiliului sau apostilarea acestora de către Camere, în condiţiile legii, ale prezentului regulament şi ale metodologiei aprobate de Consiliul Uniunii.
(2) Actele notariale care pot fi supuse procedurii apostilării sau supralegalizării în condiţiile stabilite de prezentul regulament sunt actele îndeplinite de către notarii publici, cu respectarea dispoziţiilor legii.
(3) Apostila aplicată de Camere atestă faptul că actul a fost supus unei proceduri notariale, veracitatea semnăturii, calitatea în care a acţionat semnatarul procedurii sau, după caz, identitatea sigiliului sau a ştampilei de pe act. Apostila se aplică de către Camere numai pe actele notariale prevăzute de prezentul regulament, care urmează a fi folosite pe teritoriul statelor părţi la Convenţia privind suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961 şi denumită în continuare Convenţia de la Haga, care au aderat la aceasta sau au ratificat-o.
(4) Prin supralegalizare se atestă, pentru statele care nu sunt semnatare ale Convenţiei de la Haga sau cu care România nu a încheiat tratate care conţin dispoziţii privind scutirea de legalizare sau de orice altă formalitate echivalentă pentru recunoaşterea reciprocă a valabilităţii actelor, că actul notarial supus acestei proceduri este un act oficial, veracitatea semnăturii şi calitatea în care a acţionat autoritatea care a îndeplinit actul, precum şi identitatea sigiliului sau a ştampilei de pe acest act. Supralegalizarea de către Camere se face numai pe actele notariale.
(5) Modelul încheierii de supralegalizare a actului notarial este prevăzut în anexa la metodologia aprobată de Consiliul Uniunii.
(6) Ştampila pentru apostilă, precum şi cea pentru supralegalizare au diametrul de 35 mm şi cuprind cel puţin denumirea Camerei şi denumirea procedurii: apostilă şi, respectiv, supralegalizare. Pentru ştampilele sediului principal al Camerei se va preciza denumirea localităţii în care funcţionează sediul principal, iar pentru ştampilele sediilor secundare, denumirea judeţului în care funcţionează acestea. Modelele ştampilelor pentru apostilă şi supralegalizare sunt prevăzute în anexa la metodologia aprobată de Consiliul Uniunii.
(7) Pe fiecare act pe care se aplică apostila sau supralegalizarea se înscrie, sub încheierea care certifică aplicarea procedurii, următoarea menţiune, după caz: Această apostilă/supralegalizare certifică veracitatea semnăturii, calitatea în care a acţionat autoritatea care a îndeplinit procedura sau, după caz, identitatea sigiliului ori a ştampilei de pe act. Această apostilă/supralegalizare nu certifică conţinutul documentului. Pentru fiecare procedură, Camerele vor realiza, prin intermediul Uniunii, parafe care vor avea înscrise textul menţionat şi care vor fi aplicate pe fiecare document de către persoana desemnată, în funcţie de procedura solicitată.
(8) Procedura de supralegalizare se realizează în următoarele etape succesive:
a) atestarea efectuată de către Cameră în condiţiile mai sus arătate;
b) atestarea efectuată de către Ministerul Afacerilor Externe;
c) atestarea efectuată de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al statului în care actul urmează a fi folosit.
(9) Dacă înscrisul emis de autorităţile străine a fost supralegalizat în statul de origine, documentul atestat de autorităţile statului emitent va fi atestat, în vederea folosirii în România, şi de misiunea diplomatică sau consulară română aflată pe teritoriul statului unde a fost emis documentul sau, după caz, de Ministerul Afacerilor Externe al României.