Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează drepturile şi obligaţiile părţilor în ceea ce priveşte contractele de credit pentru consumatori.

Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică contractelor de credit, cu următoarele excepţii:

a) contracte de închiriere sau de leasing, în cazul în care obligaţia de cumpărare a obiectului contractului nu este stabilită nici prin respectivul contract, nici prin alt contract separat;

b) contracte de credit sub forma descoperitului de cont, pe baza cărora creditul trebuie rambursat în termen de o lună;

c) contracte de credit pe baza cărora creditul este acordat fără dobândă şi fără alte costuri, precum şi contracte de credit cu termen de rambursare într-o perioadă de 3 luni şi pentru care sunt de plătit numai costuri nesemnificative. Prin costuri nesemnificative se înţelege costuri de până la 0,5% din valoarea contractului de credit;

d) contracte de credit acordate de către un angajator angajaţilor săi cu titlu accesoriu, ca sprijin pentru aceştia, fără dobândă sau cu o dobândă anuală efectivă mai mică decât cea practicată pe piaţă şi care nu se oferă în general publicului;

e) contracte de credit încheiate cu firmele de investiţii, aşa cum sunt definite la art. 2 alin. (2) lit. p) şi x) din Regulamentul nr. 32/2006 privind serviciile de investiţii financiare, aprobat prin Ordinul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 121/2006, cu modificările ulterioare, sau cu instituţiile de credit definite la art. 7 alin. (1) pct. 10, 11 şi 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul de a permite unui investitor să efectueze o tranzacţie referitoare la unul sau mai multe instrumente financiare dintre cele prevăzute la art. 2 pct. 1 din Regulamentul nr. 31/2006 privind completarea unor reglementări ale Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, în vederea implementării unor prevederi ale directivelor europene, aprobat prin Ordinul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 106/2006, atunci când societatea de investiţii sau instituţia de credit care acordă creditul este implicată într-o astfel de tranzacţie;

f) contracte de credit care sunt rezultatul unei hotărâri pronunţate de o instanţă sau de o altă autoritate instituită conform prevederilor legale;

g) contracte de credit referitoare la amânarea, cu titlu gratuit, a plăţii unei datorii existente, neînţelegându-se prin acestea contractele de restructurare, de reeşalonare etc.;

h) contracte de credit la încheierea cărora consumatorului i se cere să pună la dispoziţia creditorului un bun mobil, cu titlu de garanţie, şi în cazul cărora răspunderea juridică a consumatorului este strict limitată la respectivul bun mobil oferit drept garanţie. Nu se înţeleg prin aceasta contractele de credit în temeiul cărora bunul oferit drept garanţie este însuşi bunul finanţat;

i) contracte de credit referitoare la credite acordate unui public restrâns pe baza unei dispoziţii legale de interes general, la rate ale dobânzii mai mici decât cele practicate în mod obişnuit pe piaţă sau fără dobândă ori în condiţii care sunt mai avantajoase pentru consumator decât cele obişnuite de pe piaţă şi cu dobânzi mai mici decât cele practicate în mod normal pe piaţă.

Lege nr. 288/2010 - pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori din 28 decembrie 2010, M. Of. 888/2010;

În cazul contractelor de credit sub forma descoperit de cont, potrivit cărora creditul trebuie rambursat la cerere sau într-o perioadă de maximum 3 luni, se aplică numai art. 1-8, art. 9 alin. (1) lit. a)-c) şi alin. (2), art. 10, art. 21-45, art. 48, 49, 52, 53, art. 63-65 şi art. 70-96.

În cazul contractelor de credit sub forma descoperit de cont cu aprobare tacită se aplică numai art. 1-7, art. 35-44, art. 56, 57 şi art. 79-96.

Se aplică numai prevederile art. 1-10, art. 21-29, art. 31-34, art. 45, art. 46 alin. (1) lit. a)-i) şi lit. m), art. 48, 50, 51, art. 54-57, art. 66-78 şi ale art. 80-96 contractelor de credit încheiate de o organizaţie care îndeplineşte următoarele condiţii:

a) este constituită în avantajul reciproc al membrilor săi;

b) nu obţine profit pentru alte persoane, ci doar pentru membrii săi;

c) îndeplineşte un rol social conform legislaţiei;

d) primeşte şi gestionează numai contribuţii ale membrilor săi şi le oferă surse de creditare numai acestora;

e) acordă credit cu o dobândă anuală efectivă mai mică decât cea practicată în mod obişnuit pe piaţă sau în limitele unui plafon prevăzut de legislaţie;

f) componenţa acesteia este limitată la persoane care îşi au reşedinţa sau locul de muncă într-o anumită regiune sau la angajaţi şi pensionari ai unui anumit angajator ori la persoane care îndeplinesc alte cerinţe prevăzute de legislaţie, cerinţe care reprezintă baza pe care se întemeiază o legătură comună între membri.

Lege nr. 288/2010 - pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori din 28 decembrie 2010, M. Of. 888/2010;

(1) Se aplică numai art. 1-10, art. 21-29, art. 31-45 şi art. 46 alin. (1) lit. a)-j), lit. m) şi lit. s), art. 47 alin. (2)-(4), art. 48, 50, 51, art. 54-57, art. 66-69 şi art. 72-96 în cazul contractelor de credit care prevăd punerea de acord a creditorului cu consumatorul asupra unor formalităţi cu privire la metodele de amânare la plată sau de rambursare, în cazul în care:

a) consumatorul şi-a încălcat deja obligaţiile cuprinse în contractul de credit iniţial;

b) astfel de formalităţi ar fi susceptibile de a elimina posibilitatea unor acţiuni în instanţă în legătură cu respectiva încălcare;

c) consumatorul nu ar fi, prin aceasta, obligat să respecte clauze contractuale mai puţin favorabile decât cele din contractul de credit iniţial.

(2) În cazul în care contractul de credit se înscrie în domeniul de aplicare al art. 3 se aplică numai prevederile respectivului articol.

În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

1. consumator - persoana fizică ce acţionează în scopuri care se află în afara activităţii sale comerciale sau profesionale;

2. contract de credit - contractul prin care un creditor acordă, promite sau stipulează posibilitatea de a acorda unui consumator un credit sub formă de amânare la plată, împrumut sau alte facilităţi financiare similare, cu excepţia contractelor pentru prestarea de servicii în mod continuu ori pentru furnizarea de bunuri de acelaşi fel, atunci când consumatorul plăteşte pentru asemenea servicii sau bunuri în rate, pe durata furnizării lor;

3. contract de credit legat - un contract de credit în care sunt întrunite, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

a) creditul în cauză serveşte exclusiv finanţării unui contract care are ca obiect furnizarea anumitor bunuri sau prestarea unui anumit serviciu;

b) contractul de credit şi contractul de achiziţie de bunuri sau servicii formează, din punct de vedere obiectiv, o unitate comercială;

4. costul total al creditului pentru consumatori - toate costurile, inclusiv dobânda, comisioanele, taxele şi orice alt tip de costuri pe care trebuie să le suporte consumatorul în legătură cu contractul de credit şi care sunt cunoscute de către creditor, cu excepţia taxelor notariale; costurile pentru serviciile accesorii aferente contractului de credit, în special primele de asigurare, sunt incluse dacă încheierea contractului de servicii este obligatorie pentru obţinerea creditului însuşi sau pentru obţinerea acestuia în concordanţă cu clauzele şi condiţiile prezentate;

5. creditor - persoana juridică, inclusiv sucursalele instituţiilor de credit şi ale instituţiilor financiare nebancare din străinătate, care desfăşoară activitate pe teritoriul României şi care acordă sau se angajează să acorde credite în exerciţiul activităţii sale comerciale ori profesionale;

6. dobânda anuală efectivă - costul total al creditului pentru consumator, exprimat ca procent anual din valoarea totală a creditului, inclusiv costurile prevăzute la art. 73, după caz;

7. descoperit de cont - contract de credit explicit pe baza căruia un creditor pune la dispoziţia unui consumator fonduri care depăşesc soldul curent al contului curent al consumatorului;

8. descoperit de cont cu aprobare tacită - descoperit de cont, acceptat în mod tacit, prin care un creditor pune la dispoziţia unui consumator fonduri care depăşesc soldul curent al contului curent al consumatorului sau descoperitul de cont convenit;

9. intermediar de credit - persoană fizică sau juridică ce nu acţionează în calitate de creditor şi care, în cursul exercitării activităţii sale comerciale ori profesionale, în schimbul unui onorariu, ce poate lua formă pecuniară sau orice altă formă de plată convenită, desfăşoară cel puţin una din următoarele activităţi:

a) prezintă sau oferă consumatorilor contracte de credit;

b) oferă asistenţă consumatorilor prin organizarea de activităţi pregătitoare privind contractele de credit, altele decât cele de la lit. a);

c) încheie contracte de credit cu consumatorii în numele creditorului;

10. intermediarul de credit cu titlu auxiliar - persoana fizică sau juridică ce realizează activitatea de intermediere de credite cu titlu auxiliar activităţii sale principale;

11. rata dobânzii aferente creditului - rata dobânzii, exprimată ca procent fix sau variabil aplicat anual sumei trase din credit;

12. rata fixă a dobânzii aferente creditului - convenirea de către părţi în contractul de credit asupra unei singure rate a dobânzii aferente creditului pentru întreaga durată a contractului de credit sau asupra mai multor rate ale dobânzii aferente creditului pentru termene parţiale aplicând exclusiv un procentaj fix specific. În cazul în care nu sunt stabilite toate ratele dobânzii aferente creditului în contractul de credit, se consideră că rata dobânzii aferente creditului este fixă numai pentru termenele parţiale pentru care ratele dobânzii aferente creditului sunt stabilite exclusiv printr-un procentaj fix specific convenit în momentul încheierii contractului de credit;

13. valoarea totală a creditului - plafonul sau sumele totale puse la dispoziţie pe baza unui contract de credit;

14. valoarea totală plătibilă de către consumator - suma dintre valoarea totală a creditului şi costul total al creditului pentru consumator;

15. suport durabil - orice instrument care permite consumatorului să stocheze informaţii care îi sunt adresate personal, în aşa fel încât acestea să fie accesibile pentru consultare în viitor pe o perioadă de timp adecvată scopului informaţiilor, şi care permite reproducerea fidelă a informaţiilor stocate;

16. unitate comercială - se consideră că există unitate comercială în una dintre următoarele situaţii:

a) furnizorul sau prestatorul de servicii finanţează el însuşi creditul pentru consumator;

b) creditul este finanţat de un terţ, iar creditorul foloseşte serviciile furnizorului sau ale prestatorului pentru încheierea contractului de credit sau pentru pregătirea acestuia;

c) bunurile respective sau prestarea unui anumit serviciu sunt specificate în mod expres în contractul de credit.

Orice formă de publicitate referitoare la contractele de credit trebuie să cuprindă informaţii potrivit prevederilor prezentei secţiuni.

(1) Informaţiile standard specifică, prin intermediul unui exemplu reprezentativ, următoarele:

a) rata dobânzii aferente creditului, fixă şi/sau variabilă, împreună cu informaţii privind orice costuri incluse în costul total al creditului pentru consumator;

b) valoarea totală a creditului;

c) dobânda anuală efectivă;

d) durata contractului de credit;

e) în cazul unui credit sub formă de amânare la plată pentru un anumit bun sau serviciu, preţul de achiziţie şi valoarea oricărei plăţi în avans;

f) după caz, valoarea totală plătibilă de către consumator şi valoarea ratelor.

(2) În orice formă de publicitate, informaţiile prevăzute la alin. (1) sunt scrise în mod clar, concis, vizibil şi uşor de citit, în acelaşi câmp vizual şi cu caractere de aceeaşi mărime.

(3) În cazul în care încheierea unui contract referitor la un serviciu accesoriu aferent contractului de credit, în special o asigurare, este obligatorie pentru obţinerea creditului însuşi sau pentru obţinerea acestuia în concordanţă cu clauzele şi condiţiile prezentate, iar costul acelui serviciu nu poate fi determinat în prealabil, obligaţia de a încheia un asemenea contract este, de asemenea, menţionată în mod clar, concis şi vizibil, împreună cu dobânda anuală efectivă.

Prezenta secţiune se aplică cu respectarea prevederilor Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor.