Prezenta lege cuprinde:

a) norme pentru determinarea legii aplicabile unui raport de drept internaţional privat;

b) norme de procedură în litigii privind raporturi de drept internaţional privat.

În înţelesul prezentei legi; raporturile de drept internaţional privat sînt raporturile civile, comerciale, de muncă, de procedură civilă şi alte raporturi de drept privat cu element de extraneitate.

Străinii sînt asimilaţi, în condiţiile legii; în drepturi civile cu cetăţenii români în tot ce priveşte aplicarea dispoziţiilor prezentei legi.

Asimilarea se aplică şi în beneficiul persoanelor juridice străine.

Cînd determinarea legii aplicabile depinde de calificarea ce urmează să fie dată unei instituţii de drept sau unui raport juridic, se ia în considerare calificarea juridică stabilită de legea română.

Dacă legea străină, determinată potrivit dispoziţiilor ce urmează, retrimite la dreptul român, se aplică legea română, afară de cazul în care se prevede în mod expres altfel.

Retrimiterea făcută de legea străină la dreptul altui stat este fără efect.

În cazul în care legea străină aparţine unui stat în care coexistă mai multe sisteme legislative, dreptul acelui stat determină dispoziţiile aplicabile.

Aplicarea legii străine este independentă de condiţia reciprocităţii, afară numai dacă dispoziţiile ce urmează sau legi speciale nu prevăd altfel.

În cazul în care se cere condiţia reciprocităţii de fapt, îndeplinirea ei este prezumată pînă la dovada contrară. Dovada se solicită Ministerului Justiţiei, care stabileşte situaţia reală, prin consultare cu Ministerul Afacerilor Externe.

Conţinutul legii străine se stabileşte de instanţa judecătorească prin atestări obţinute de la organele statului care au edictat-o, prin avizul unui expert sau un alt mod adecvat.

Partea care invocă o lege străină poate fi obligată să facă dovada conţinutului ei.

În cazul imposibilităţii de a stabili conţinutul legii străine, se aplică legea română.

Aplicarea legii străine se înlătură:

a) dacă încalcă ordinea publică de drept internaţional privat român;

b) dacă a devenit competentă prin fraudă.

În cazul înlăturării legii străine, se aplică legea română.

Drepturile cîştigate în ţară străină sînt respectate în România, afară numai dacă sînt contrare ordinii publice de drept internaţional privat român.

Dispoziţiile prezentei legi sînt aplicabile în măsura în care convenţiile internaţionale la care România este parte nu stabilesc o altă reglementare.